ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5538/2020

Ședința publică din data de 29 octombrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015 la data de 07.10.2015, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Olt a solicitat instanței de judecată, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună: anularea Deciziei nr. 35 din 28.04.2015 de respingere a contestației formulată împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, comunicată prin adresa din 09.01.2015 și a Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013 comunicată prin adresa din 09.01.2015; obligarea instituției pârâte la aprobarea solicitării nr. 609/20.01.2014 pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, conform Ordonanței Guvernului nr. 14/2013, respectiv emiterea Notei pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare conform Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice" pentru solicitarea noastră nr. 609/20.01.2014.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 2082 din 2 mai 2018 Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Olt, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale Și Administrației Publice, ca neîntemeiată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Olt a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea în totalitate a sentinței recurate și, rejudecând procesul în fond, solicită anularea actelor administrative litigioase respectiv Decizia nr. 35/28.04.2015 de respingere a contestației formulată împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, comunicată prin adresa nr. x/9.01.2015 și a Notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, comunicată prin adresa nr. x/9.01.2015.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ.

Criticile recurentei-reclamante vizează faptul că instanța de fond a reținut în mod eronat existența unei triple identități de obiect, părți și cauză cu dosarul nr. x/2014, în situația de față lipsind identitatea de obiect.

În opinia recurentei, instanța de fond invocă în considerente foarte ușor autoritatea de lucru judecat raportat la soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2014 și apreciază că nu mai pot fi repuse în discuție argumentele UAT Județul Olt referitoare la faptul că la momentul depunerii Soicitării nr. 609/20.01.2014 dosarul nr. x/2012 nu era soluționat definitiv.

Consideră recurenta că nu există autoritate de lucru judecat în dosarul nr. x/2015 și că se impune reluarea judecării chestiunii dacă UAT Județul Olt poate beneficia în speță de prevederile O.G. nr. 14/2015.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, normele legale incidente, se constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

În cauza de față, între intimatul-pârât, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia - în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2007-2013 și recurenta-reclamantă UAT Județul Olt, în calitate de Beneficiar, a fost încheiat contractul de finanțare nr. x/13.02.2009, Cod SMIS 3046, privind implementarea proiectului "Reabilitare și modernizare drum județean DJ 604, km 36+717-74+749, județul Olt".

Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/14.03.2012, intimatul-pârâtul a aplicat recurentei-reclamante o corecție de 100% din valoarea contractului de lucrări nr. x/14.10.2009, încheiat cu S.C. A. S.R.L., rezultând o valoare a creanței bugetare de 17.998.822,94 RON.

Recurenta-reclamantă UAT Județul Olt a formulat contestație administrativă împotriva titlului de creanță anterior menționat, care a fost respinsă ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 63/26.04.2012.

Împotriva actelor administrative emise de intimatul-pârât, respectiv Nota de constatare nr. x/14.03.2012 și Decizia nr. 63/26.04.2012, recurenta-reclamantă a formulat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat anularea acestora.

Pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a fost înregistrat dosarul nr. x/2012. Prin sentința nr. 169/12.04.2013, instanța de fond a admis acțiunea formulată de UAT Județul Olt și a dispus anularea actelor administrative contestate.

Pârâtul MDRAP a formulat recurs împotriva acestei sentințe, care a fost admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 3102/02.07.2014, în sensul casării hotărârii judecătorești și respingerii acțiunii formulată de UAT Județul Olt.

Prin cererea de plată nr. x/20.01.2014, recurenta-reclamantă a solicitat intimatului-pârât, în temeiul dispozițiilor O.G. nr. 14/2013, suportarea de la bugetul de stat a sumei aferente corecției financiare de 100% din valoarea Contractului de lucrări nr. x/14.10.2009.

În urma acestei cereri, având în vedere Decizia nr. 3102/02.07.2014 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2012, intimatul-pârât a transmis recurentei-reclamante adresa nr. x/23.07.2014, prin care i s-a adus la cunoștință că solicitarea de plată nr. x/20.01.2014 a rămas fără obiect.

Prin intermediul adresei nr. x/04.08.2014, recurenta-reclamantă a formulat contestație administrativă împotriva adresei intimatului-pârât nr. x/23.07.2014, aceasta fiind respinsă ca neîntemeiată prin răspunsul înregistrat sub nr. x/05.09.2014, emis de Direcția Generală Programe Europene din cadrul MDRAP.

Prin acțiunea care a făcut obiectul dosarului nr. x/2014, ce s-a aflat pe rolul Curții de Apel București, recurenta-reclamantă a solicitat instanței să dispună următoarele:

- anularea adresei nr. x/23.07.2014, emisă de Direcția Generală Programe Europene din cadrul MDRAP;

- anularea adresei MDRAP nr. x/05.09.2014, prin care a fost respinsă contestația reclamantei formulată împotriva actului administrativ susmenționat;

- obligarea MDRAP la emiterea Notei pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare potrivit O.G. nr. 14/2013, în ceea ce privește solicitarea reclamantei nr. 609/20.01.2014.

Prin sentința civilă nr. 834/23.03.2015, instanța a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Recurenta-reclamantă UAT Județul Olt a formulat recurs împotriva acestei sentințe, acesta fiind respins ca neîntemeiat prin decizia civilă nr. 411 din 06.02.2018.

La data de 13.01.2015, ca urmare a reanalizării aspectelor cu privire la îndeplinirea condițiilor de încadrare în prevederile O.G. nr. 14/2013, Direcția Generală Programe Europene a comunicat recurentei-reclamante Nota privind neîncadrarea în dispozițiile O.G. nr. 14/2013, prin care i s-a adus la cunoștință că nu au fost îndeplinite condițiile pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare, în raport de dispozițiile art. 6 lit. c) din O.U.G. nr. 14/2013.

Împotriva Notei menționate, recurenta-reclamantă a formulat contestație în temeiul dispozițiilor art. 3 alin. (6) din Ordinul MDRAP nr. 2.544 din 30 august 2013, cale de atac respinsă ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 35/28.04.2015.

Obiectul prezentei cauze constă în anularea Notei privind neîncadrarea în dispozițiile O.G. nr. 14/2013, comunicată prin adresa nr. x/09.01.2015, precum și a Deciziei de soluționare a contestației nr. 35/28.04.2015.

Instanța de fond examinând comparativ actele administrative care au format obiectul acțiunii în anulare în dosarul nr. x/2014, soluționat definitiv prin decizia civilă nr. 411 din 06.02.2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - respectiv adresa nr. x/23.07.2014, emisă de Direcția Generală Programe Europene din cadrul MDRAP și adresa MDRAP nr. x/05.09.2014 - și actele administrative care formează obiectul acțiunii în anulare în prezentul dosar - respectiv Nota privind neîncadrarea în dispozițiile O.G. nr. 14/2013, comunicată prin adresa nr. x/09.01.2015 și Decizia de soluționare a contestației nr. 35/28.04.2015 a observat, corect, că, sunt incidente prevederile art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., care reglementează efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, potrivit cărora "Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă."

Astfel, deși actele administrative contestate în cele două dosare nu sunt identice, acestea au o strânsă legătură în privința efectelor pe care le produc față de recurenta-reclamantă, atât prin adresa nr. x/23.07.2014 și adresa nr. x/05.09.2014 emise de intimatul-pârât, pe de o parte, cât și prin Nota privind neîncadrarea în dispozițiile O.G. nr. 14/2013 și Decizia de soluționare a contestației nr. 35/28.04.2015, pe de altă parte, respingându-se solicitarea recurentei, întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 14/2013, de suportare de la bugetul de stat a sumei aferente corecției financiare de 100% din valoarea contractului de lucrări nr. x/14.10.2009.

Mai mult decât atât, se observă că, această legătură rezultă și din faptul că prezenta cauză a fost suspendată până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2014, apreciindu-se că sunt îndeplinite cerințele art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Raportat la această hotărâre judecătorească definitivă, în mod judicios s-a reținut că, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul că reclamanta UAT județul Olt nu îndeplinește condiția prevăzută de art. 6 lit. c) din O.G. nr. 14/2013, astfel că nu se mai impune ca această chestiune litigioasă să fie repusă în discuție în prezentul dosar.

De altfel, prin Decizia 1777 din 25.06.2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a reținut că "...puterea, prezumția de lucru judecat, impune consecvența în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat și statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre."

În concluzie, instanța de control judiciar reține că în prezenta cauză nu mai pot fi repuse în discuție argumentele recurentei-reclamante referitoare la faptul că la momentul depunerii solicitării (nr. 609/20.01.2014) respectiv data de 21.01.2014, dosarul nr. x/2012 nu era soluționat definitiv.

În aceste condiții, demersul procesual al reclamantei-recurente este contrar art. 431 C. proc. civ. potrivit cu care "Nimeni nu poate fi cheamat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleași cauze și pentru același obiect", așa încât în mod corect prima instanță a respins acțiunea reclamantei.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru toate considerentele expuse de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Olt prin Președintele Consiliului Județean Olt împotriva sentinței nr. 2082 din 2 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 octombrie 2020.