ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4419/2020

Ședința publică din data de 17 septembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018 din 16 ianuarie 2018, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani-Consiliul Județean Botoșani prin Președinte a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale anularea Deciziei nr. 5945/20.11.2017, emisă de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (MCSI-OIPSI) și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/14.09.2017, întocmite în urma analizării aspectelor sesizate în suspiciunea de neregulă nr. 2523/11.05.2017 privind neconformitățile constatate de echipa în urma vizitei de durabilitate desfășurată în perioada 20-24.03.2017, privind proiectul "Crearea infrastructurii necesare pentru gestionarea electronică a Registrului agricol și a altor activități specifice, în județul Botoșani"- cod SMIS - CSNR 48374; obligarea pârâtei la anularea corecției financiare în sumă de 42.365,86 RON, din care: contribuție din fonduri UE: 35.036,57 Iei - 82,70%; contribuție publică națională (bugetul de stat): 7.329,29 RON-17,30% diferență TVA: 167,34 RON; obligarea pârâtei la plata dobânzii aferente sumelor reținute, la nivelul de referință a Băncii Naționale a României, sumă pe care o solicită a fi calculată de la data reținerii sumelor defalcate și până la restituirea integrală de către pârâtă a sumelor reținute imputate Județului Botoșani în mod nejustificat.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 71 din 14 mai 2018 a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani -Consiliul Județean Botoșani - prin Președinte, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, ca nefondată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani - Consiliul Județean Botoșani prin Președinte care a formulat critici de nelegalitate.

Prin recursul său reclamanta a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună admiterea acțiunii și anularea actelor administrative contestate, susținând în esență că hotărârea atacată este dată cu încălcarea normelor de drept material, în sensul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea acestui motiv de nelegalitate reclamanta recurentă a susținut următoarele:

Instanța de fond a respins în mod nelegal acțiunea, neluând în considerare faptul că acoperirea ulterioară a deficiențelor constatate este un argument mai mult decât pertinent în admiterea acțiunii.

Instanța de fond și-a motivat soluția de respingere a acțiunii, bazându-se exclusiv pe o perspectivă limitată din punct de vedere temporal, respectiv îndeplinirea unor activități în perioada de implementare a proiectului.

Instanța de fond a apreciat în mod greșit că reclamanta nu își poate întemeia apărările pe documente care au fost doar o anexă a cererii de finanțare, în condițiile în care proiectul tehnic stă la baza emiterii cererii de finanțare.

Concluzionează recurenta că, instanța de fond a înlăturat în mod eronat apărările recurentei întemeiate pe unele prevederi din proiectul tehnic, în condițiile în care proiectul este în esență informatic, dovadă fiind și obiectul contractului de furnizare, respectiv furnizarea de echipamente/dotări informatice, aplicații informatice și instruire specializată.

Astfel, instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală, deoarece nu a luat în considerare faptul că scopul proiectului a fost atins, întârzierile în migrarea datelor datorându-se lipsei de diligență din partea unităților administrativ-teritoriale partenere.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

2.1. Excepția nulității recursului exercitat de recurenta-reclamantă este apreciată de instanța de control judiciar ca neîntemeiată.

Criticile formulate prin cererea de recurs se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit căruia se poate casa hotărârea când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, întrucât se tinde a se demonstra interpretarea eronată a dispozițiilor legale, unionale și naționale, precum și a celor contractuale referitoare la caracterul eligibil al cheltuielilor care au făcut obiectul actelor administrative atacate.

Prin urmare nu poate fi validată afirmația pârâtului referitoare la împrejurarea că recursul reclamantei nu conține critici care să se circumscrie vreunui motiv de nelegalitate din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel că excepția nulității recursului va fi respinsă ca nefondată.

2.2. Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a cadrului normativ aplicabil și a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul reclamantei este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamanta a învestit instanța de fond cu controlul de legalitate al Deciziei nr. 5945/20.11.2017, emisă de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (MCSI-OIPSI) și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/14.09.2017, întocmite în urma analizării aspectelor sesizate în suspiciunea de neregulă nr. 2523/11.05.2017 privind neconformitățile constatate de echipa în urma vizitei de durabilitate desfășurată în perioada 20-24.03.2017, privind proiectul "Crearea infrastructurii necesare pentru gestionarea electronică a Registrului agricol și a altor activități specifice, în județul Botoșani"- cod SMIS - CSNR 48374.

Referitor la neregula constatată de organele de control s-au reținut următoarele.

Județul Botoșani, în calitate de autoritate contractantă, a demarat procedura de atribuire a contractului de furnizare echipamente/dotări informatice, aplicații informatice și instruire specializată" necesare implementării proiectului cu titlul " Crearea infrastructurii necesare pentru gestionarea electronică a Registrului agricol și a altor activități specifice, în județul Botoșani"- cod SMIS- CSNR 48374, prin publicarea anunțului de participare în SEAP cu nr. x din 26.05.2014 și în JOUE cu nr. 2014/S104-182284 din 31.05.2014.

În urma licitației deschise, s-a atribuit contractul de furnizare Asocierii A. S.R.L. (lider asociere)- S.C. B. S.R.L. - S.C. C. S.R.L. - S.C. D. S.R.L., la valoarea totală de 2.813.900 RON, la care se adaugă TVA în sumă de 675.336 Iei.

În urma vizitei de durabilitate din perioada 20-24.03.2017, organul de verificare a apreciat că migrarea datelor din vechile aplicații nu a fost realizată integral.

În acest sens, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a reținut că:

"În cazul U.A.T. Mihălășeni și E. datele nu au fost migrate nici măcar parțial".

Prin Decizia de soluționare a contestației, Ministerul a invocat prevederile art. 6 alin. (6) din Contractul de finanțare nr. x/06.12.2013.

S-a mai reținut că migrarea cu întârziere a datelor nu a fost efectuată din culpa Județului Botoșani, această operațiune desfășurându-se într-un ritm mai lent la nivelul primăriilor beneficiare ale acestui program.

Prin Sentința recurată, instanța de fond a a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani - Consiliul Județean Botoșani - prin Președinte, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, ca nefondată.

Prima instanță a pronunțat o hotărâre legală, cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept aplicabile și a contractului de finanțare, criticile recurentei formulate prin cererea de recurs fiind neîntemeiate.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Contractul de finanțare nr. x/2013, beneficiarului i se acordă finanțarea conform condițiilor din contract și anexelor ce fac parte integrantă din acesta. Conform art. 23 din contract, proiectul tehnic nu este o anexă a contractului, astfel încât recurenta-reclamantă nu îsi poate întemeia apărările pe documente care au fost doar o anexă a cererii de finanțare.

Mai mult decât atât, așa cum corect a reținut și instanța de fond, prin alin. (4) al aceluiași articol din contract, recurenta-reclamantă s-a obligat să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile din contract. De asemenea, prin articolul 10 alin. (1) din contract, recurenta și-a asumat obligația de a implementa proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență iar potrivit alin. (3) recurenta este răspunzătoarea pentru implementarea proiectului, inclusiv pentru realizarea activităților potrivit calendarului activităților. Pe de altă parte, potrivit alin. (12), beneficiarul are obligația să îndeplinească indicatorii de realizare și de rezultat.

Prin urmare, din cuprinsul clauzelor contractuale menționate, rezultă că responsabilitatea implementării proiectului a revenit recurentei care avea obligația de a lua măsurile ce se impuneau, pentru implementarea proiectului.

Recurenta din prezenta cauză nu a făcut dovada existentei unui caz de forță majoră, conform art. 20 din contract, care ar fi împiedicat-o să își îndeplinească obligațiile.

Susținerile recurentei referitoare la faptul că unele unități administrativ teritoriale nu i-au pus la dispoziție baze de date având un anumit format sau calitate ori că au tergiversat transferul acestor date, așa cum în mod judicios s-a reținut, nu exclud culpa recurentei care avea obligația de a urmări implementarea proiectului cu maxim de profesionalism, eficiență și vigilență.

Pe de altă parte, nici îndeplinirea ulterioară de către recurentă a obligațiilor nu constituie un temei pentru admiterea recursului, casarea sentinței recurate cu consecința admiterii acțiuni, întrucât această situație nu înlătură existența neregulii reținută în procesul-verbal și nici culpa recurentei.

În concluzie, având în vedere că, operațiunea de migrare a datelor a reprezentat o componentă esențială a proiectului, în mod temeinic și legal autoritatea de control a întocmit procesul-verbal contestat.

În acest context, nici susținerile recurentei privind efectuarea unui control anterior prin care nu s-au constatat nereguli nu este întemeiată, atât timp cât autoritatea de control are dreptul de a constata neregula și de a stabili creanța bugetară în termen de 5 ani de la implementarea proiectului, așa cum prevăd dispozițiile art. 45 din O.U.G. nr. 66/2011.

2.3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul formulat de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani - Consiliul Județean Botoșani prin Președinte împotriva sentinței nr. 71 din 14 mai 2018 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2020.