ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1484/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 23 mai 2016 sub nr. x/2016 pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta, Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Botoșani, în contradictoriu pârâtul Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională București, în principal a invocat în excepția nelegalității Deciziei nr. 1279 din 17.02.2016, iar în subsidiar a solicitat anularea Deciziei nr. 1279 din 17.02.2016, emisă de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI) și a Raportului de control nr. x din 26.11.2015, întocmite în urma constatării faptului că licitația publică s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale, respectiv a art. 2 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, cât și a prevederilor Ordinului nr. 509 din 14.09.2011 privind formularea criteriilor de calificare și selecție emis de Președintele ANRMAP, la Contractul de achiziție nr. x din 5.01.2015, având ca obiect "furnizarea de echipamente/dotări informatice, aplicații informatice și instruire specializată" necesare implementării proiectului cu titlul "Crearea infrastructurii necesare pentru gestionarea electronică a Registrului agricol și a altor activități specifice, în județul Botoșani" cod SMIS - CSNR x; obligarea pârâtei la anularea corecției financiare în procent de 5%, aplicată la valoarea totală a contractului nr. x din 5.01.2015 încheiat cu Asocierea S.C. A. S.R.L. - S.C. B. S.RL. - S.C. C. S.R.L. -S.C. D. S.R.L. și obligarea pârâtei la plata dobânzii aferente sumelor reținute, la nivelul de referință a Băncii Naționale a României, sumă pe care o solicită a fi calculată de la data reținerii sumelor defalcate și până la restituirea integrală de către pârâtă a sumelor reținute imputate județului Botoșani în mod nejustificat.

Prin Sentința nr. 10 pronunțată în data de 7 septembrie 2016, Curtea de Apel Suceava respins excepția inadmisibilității ca nefondată, a respins excepția de nelegalitate a Deciziei nr. 1279 din 17.02.2016 ca inadmisibilă, a admis acțiunea având ca obiect "anulare act administrativ" și "excepție nelegalitate act administrativ" formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Suceava prin Vicepreședintele Consiliului Județean, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională și a anulat raportul de control nr. x din 26.11.2015 și Decizia nr. 1279 din 17.02.2016.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca netemeinică.

În motivarea recursului a arătat că reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Suceava - Consiliul Județean Botoșani a derulat proiectul "Crearea infrastructurii necesare pentru gestiunea electronică a registrului agricol și a altor activități specifice, în județul Botoșani", cod SMIS x. Astfel, la data de 10.12.2013, reclamanta a încheiat cu Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (MCSI-OIPSI), în numele Autorității de Management, Contractul de finanțare nr. x din 10.12.2013.

Prin procedura de licitație deschisă, la data de 5.01.2015 s-a încheiat Contractul de furnizare nr. x din 5.01.2015 în vederea achiziției de "echipamente/dotări informatice, aplicații informatice și instruire specializată" necesare implementării Proiectului, între Consiliul Județean Botoșani și Asocierea S.C. A. (lider asociere) - S.C. B. S.R.L. - S.C. C. S.R.L. - S.C. D. S.R.L., Cod SMIS-CSNR x.

În urma sesizării OIPSI nr. 7449 din 8.05.2015, s-a desfășurat misiunea de control în perioada 8.05.2015 - 30.09.2015 care s-a concretizat prin elaborarea Raportului de Control nr. x din 26.11.2015.

Criticile formulate în cadrul raportului au privit aspectele legate de îndeplinirea cerinței de experiență similară, fiind indicate atât în Nota x din Fișa de date cât și în cuprinsul Caietului de sarcini, Cap. I, pag. 15, abateri de natură a atrage aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 în coroborare cu cele dispuse prin H.G. nr. 519/2014.

În fișa de date, pentru îndeplinirea cerinței de experiență similară s-a solicitat prezentarea unei liste a principalelor bunuri livrate și prestate în ultimii 3 ani. În acest sens, "experiența similară se consideră îndeplinită prin demonstrarea livrărilor de bunuri similare (dotări + aplicații informatice) celor care fac obiectul contractului, în valoare cumulată de minimum 4.423.185,69 RON fără TVA realizate la nivelul a maxim 3 (trei) contracte și prin demonstrarea prestărilor de servicii similare (formare profesională) celor care fac obiectul contractului, în valoare cumulată de minim 181.048,39 RON, fără TVA, realizate la nivelul a maxim 3 (trei) contracte, ambele prezentate în listele principalelor bunuri livrate/servicii prestate în ultimii 3 ani".

Prin Nota 2, Cap. III.2.3.) Capacitatea tehnică, Cerința nr. 3 din Anunțul de participare nr. x, autoritatea contractantă înțelege să detalieze ce anume presupune experiența similară: ofertanții să demonstreze implementarea unui sistem integrat care să cuprindă componenta de taxe și impozite, financiar-contabilitate, bugete, resurse umane, registru agricol etc., care să fie implementate pe o arhitectură centralizată, cerințe ce corespund cu soluția tehnică prevăzută în caietul de sarcini. Experiența similară solicitată este transformată într-una identică, prin aceste criterii restricționându- se numărul operatorilor economici ofertanți.

Totodată, în Caietul de sarcini, pag. 15 Cap. I - Cerințe ale soluției informatice integrate, se face următoarea precizare:

"sistemul informatic integrat implementat în cadrul proiectului, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: [...] să integreze într-un sistem informatic unitar, alături de registrul agricol, date preluate din celelalte aplicații (managementul Documentelor Financiar - Contabilitate, Buget, Impozite și taxe locale, Resurse Umane, Managementul Proiectului)".

Autoritatea contractantă a impus ca cerință experiența identică și nu similară, solicitând să se facă dovada unui sistem care să conțină toate modulele, astfel cum urmează a fi implementat sistemul informatic integrat în cadrul proiectului, determinând o limitare asupra participării la procedură a altor ofertanți. Beneficiarul impune să se facă dovada unor module specificate, precum Registrul agricol, în condițiile în care un astfel de modul poate fi implementat doar în cadrul unor instituții publice ce au ca obiect de activitate gospodăria sau exploatația agricolă.

Similaritatea nu presupune identitate între serviciile prestate anterior și serviciile ce fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, ci, presupune caracterul asemănător al acestor servicii, respectiv că există elemente comune, precum și elemente diferențiatoare.

În speță, beneficiarul a impus ca cerință o experiență similară prin raportare la soluțiile tehnice solicitate prin caietul de sarcini ce fac obiectul procedurii de atribuire, aspect care restricționează competiția.

Situația în care experiența este identică și nu similară rezultă și din faptul că, experiența solicitată prin dovedirea prestării unui serviciu care să fi inclus un modul de registru agricol, reflectă întocmai obiectul contractului reprezentând implementarea unui sistem informatic privind registrul agricol.

Menționează Instrucțiunea ANAP nr. 2/2016 emisă în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 prin care în art. 5 din Instrucțiune se face următoarea referire asupra experienței similare:

"(1) Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului ce urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului, ca rezultat al aplicării principiului "cine poate mai mult poate și mai puțin".

(2) În sensul alin. (1), descrierea conceptului de experiență similară, prin raportare la tipul contractului/activităților de o complexitate similară cu contractul ce urmează a fi atribuit, trebuie să se facă prin utilizarea unor formulări precum cele ce descriu grupa/clasa/categoria CPV ce caracterizează obiectul principal al contractului, respectiv o descriere generală".

Instrucțiunea a fost emisă în scopul clarificării și lămuririi asupra aspectelor ce vizează modalitatea de formulare și de evaluare a cerințelor privind experiența similară de către autoritățile contractante și modalitatea de îndeplinire a acestor cerințe de către operatorii economici și oferă în acest sens și exemple ce edifică neclaritățile întâlnite în domeniul achizițiilor publice.

Cerința a fost considerată restrictivă raportat la faptul că s-a solicitat să se facă dovada unor componente identice celor ce urmau a fi implementate: impozite și taxe, registru agricol, resurse umane, financiar-contabilitate etc.

În privința acestor aspecte consideră că instanța de fond în mod eronat a apreciat că motivele legate de cerința restrictivă inclusă în fișa de date nu pot fi reținute în sarcina reclamantului.

Aplicând cele două noțiuni ("similar" și "identic") la speța de fată, susține că interpretarea făcută de către instanța de fond a neglijat tocmai sensul celor două noțiuni prin care se face o deosebire între cerințele restrictive și cele permise.

Referitor la criteriul specificațiilor tehnice cerute prin anunțul de participare a menționat dispozițiile Directivei UE nr. 24/2014 cu privire la achizițiile publice, Cap. III art. 42 alin. (3) lit. b), care prevăd obligația de a include cerința echivalenței în documentația de participare la procedura de achiziție publică:

"făcând trimitere la specificații tehnice și, în ordinea preferinței, la standardele naționale care transpun standarde europene, la evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau - în lipsa oricărora dintre acestea - la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor, fiecare trimitere este însoțită de mențiunea "sau echivalent".

Autoritatea contractantă prin enumerarea cerințelor ce se identifică cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, era obligată la utilizarea formulării imperative "sau echivalent" pentru fiecare specificație tehnică pretinsă, luând în considerare aplicarea cu prioritate a normelor comunitare fată de legislația națională.

Aprecierea instanței de fond de a considera enumerarea ca fiind exemplificativă, motivând că mențiunea de "etc." are caracterul de a exclude factorul exhaustiv, nu conduce automat la excluderea de facto a acelor elemente din enumerare, reprezentând module pe care doar anumiți ofertanți le pot dovedi prin experiența acestora: impozite și taxe, registru agricol, resurse umane, financiar contabilitate, etc.

Utilizarea locuțiunii adverbiale "etc.", semnificând "și celelalte", are un efect ambiguu ce poate conduce la o interpretare eronată a ofertei. Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în mod clar, detaliat, în cadrul anunțului de participare criteriile de calificare și selecție pe care ofertanții trebuie să le îndeplinească.

În acest sens susține că instanța de fond nu a avut în vedere nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 ignorând prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din acest act normativ, promovarea concurenței între operatorii economici, cât și principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din același act normativ.

Mai mult, beneficiarul însuși susține că aceste cerințe, prin înșiruirea componentelor, reprezintă intenția unei enumerări inclusive. Prin aceste precizări, reclamantul recunoaște că, ofertanții trebuie să dovedească aceste componente, incluse în fișa de date, componente identice cu cele regăsite în obiectul contractului, astfel creându-se o experiență identică și nu una similară.

Arată că temeinicia observațiilor reținute de către echipa OIPSI prin Raportul de Control sunt reflectate de către regulile instituite prin Anexa 1 la Ordinul ANRMAP nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare și selecție unde se specifică în mod concret interdicția de a se impune îndeplinirea cerinței privind experiența similară utilizând subcriterii care se identifică cu caracteristici/capacități ale echipamentului ce face obiectul contractului de servicii.

În Fișa de date a achiziției, pag. 9 pentru Cerința nr. 3 (experiența similară), se menționează demonstrarea livrărilor de bunuri similare (dotări + aplicații informatice) celor care fac obiectul contractului. Autoritatea contractantă specifică în cadrul aceleiași cerințe criterii specifice și identice cu obiectul contractului: implementarea unui sistem informatic integrat care să cuprindă componenta de taxe și impozite, financiar contabilitate, bugete, resurse umane, registru agricol, etc. care să fie implementate pe o arhitectură centralizată.

Prin specificarea detaliată a fiecărui domeniu în care este necesară implementarea proiectului se creează o limitare a potențialilor ofertanți, încălcându-se astfel atât scopul prevăzut de O.U.G. nr. 34/2006, art. 2, alin. (1) lit. a), promovarea concurenței între operatorii economici, cât și principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din același act normativ.

Similaritatea nu presupune identitate între serviciile prestate anterior și serviciile ce fac obiectul contractului ce urmează a se atribui, ci presupune caracterul asemănător și elemente care le diferențiază.

Pentru aceste motive, susține că instanța de fond și-a formulat considerentele prin interpretarea incorectă a dispozițiilor legale referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică și a normelor aferente acestora, respectiv O.U.G. nr. 34/2006 și Ordinul Președintelui ANRMAP nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare și selecție.

Arată și că, în conformitate cu prevederile Contractului de finanțare, beneficiarul este obligat să respecte prevederile legislației comunitare și naționale în domeniul achizițiilor publice, egalitatea de șanse, dezvoltarea durabilă, informarea și publicitatea.

În drept, a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. precum și actele normative invocate în cuprinsul motivelor de recurs.

Solicită judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 411 din C. proc. civ.

Intimata-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

În apărare a arătat că în urma misiunii de control derulate în perioada 8.05.2015 - 30.09.2015, analizând cerințele de calificare și selecție din cadrul procedurii de achiziție, organul de verificare a apreciat că autoritatea contractantă (Județul Botoșani) a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului.

Analizând nota x din fișa de date, instanța de fond a considerat în mod corect că nu a fost inclusă o cerință restrictivă în fișa de date și că nu a fost transformată experiența similară într-una identică.

Luând în considerare obiectul contractului de furnizare din cadrul proiectului cu titlul "Crearea infrastructurii necesare pentru gestionarea electronică a registrului agricol și a altor activități specifice", fiind vorba în principal de o gestionare electronică a registrului agricol la 15 parteneri din județul Botoșani, era mai mult decât firesc să se facă vorbire despre un sistem informatic care să privească și registrul agricol. Prin solicitarea dovedirii implementării unui sistem cu această componentă, autoritatea contractantă a urmărit de fapt realizarea obiectului contractului de furnizare.

Al doilea paragraf al Notei 2 are rolul de a explicita în continuare scopul contractului în speță, precizând care sunt necesitățile autorității contractante cu privire la sistemul informatic ce urmează a fi achiziționat, acest alineat necuprinzând cerințe cu privire la experiența similară a ofertanților.

În ceea ce privește Instrucțiunea ANAP nr. 2/2016, consideră că aceasta nu poate fi aplicabilă în speță întrucât nu era emisă la data inițierii procedurii de achiziție, respectiv data anunțului de participare nr. x din 27.05.2014.

Din Nota x din fișa de date, se observă faptul că a solicitat dovedirea unor componente potențiale ale sistemului informatic integrat solicitat, făcând o enumerare exemplificativă, nu exhaustivă. Instanța de fond a reținut în mod corect că îndeplinirea condiției privind registrul agricol nu era singulară, fiind menționate și alte componente, făcându-se chiar mențiunea "etc.".

Prin enumerare, componentele nu sunt identice cu cele ce urmează a fi implementate. Enumerarea presupune în acest caz o înșiruire a unor componente potențiale ale sistemului informatic integrat solicitat. Faptul că este adăugată locuțiunea "etc." demonstrează că enumerarea poate fi continuată cu alte componente.

Faptul că autoritatea contractantă a conceput criteriul de calificare ca o experiență similară rezultă și din împrejurarea că nu toate modulele enumerate în cerința de calificare au fost implementate în cadrul proiectului. De exemplu, modulele financiar contabilitate, respectiv bugete, nu au fost implementate de către furnizor în cadrul proiectului. Așadar, cerința de calificare a fost gândită ca experiență similară și nu identică.

Autoritatea contractantă nu a solicitat să se facă dovada unui sistem care să conțină toate modulele.

În consecință, instanța de fond s-a raportat în mod corect tocmai la specificul dat de obiectul contractului, evidențiind că modulul registru agricol este regăsit în mod firesc în titlul proiectului. în acest context apreciind în mod legal că experiența similară solicitată nu a fost transformată într-una identică.

În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor Directivei UE nr. 24/2014 cu privire la achizițiile publice, învederează că această Directivă a avut termen de transpunere pentru statele membre data de 18.04.2016. Instituția responsabilă care și-a asumat transpunerea este MFP (ANAP), iar tipul actului de transpunere este un proiect delege privind achizițiile publice. Așadar, autoritatea contractantă este obligată să respecte legislația românească, în condițiile în care statele membre au termene clare de transpunere a Directivelor UE.

Pe de altă parte, consideră că prevederile acestei Directive nu sunt aplicabile în speță deoarece aceasta face referire la specificații tehnice. Apreciază că prin Nota x din fișa de date nu se putea menționa că se solicită modulul registru agricol sau echivalent deoarece modulele enumerate nu sunt asimilate unor specificații tehnice. Aceste module, respectiv resurse umane, registru agricol, contabilitate, sunt de fapt activități specifice. Specificațiile tehnice sunt modalitatea concretă prin care se realizează activitățile specifice pe care autoritatea contractantă trebuie să le desfășoare în cadrul contractului de furnizare.

Face referire la art. 35 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data desfășurării misiunii de control referitoare la specificațiile

Cu privire la folosirea mențiunii "etc." la sfârșitul enumerării componentelor potențiale ale sistemului informatic integrat, precizează că pârâtul consideră în mod greșit că are un efect ambiguu, în condițiile în care enumerarea este una exemplificativă, nu exhaustivă.

Un argument în sprijinul caracterului exemplificativ al enumerării îl constituie faptul că modulele solicitate prin fișa de date nu sunt identice cu cele regăsite în obiectul contractului.

Susține că recurentul-pârât afirmă în mod greșit că prin modul de formulare a fișei de date, s-a încălcat scopul prevăzut de O.U.G. nr. 34/2006, art. 2, alin. (1) lit. a), promovarea concurenței între operatorii economici, cât și principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din același act normativ în condițiile în care documentația de atribuire nu a fost contestată la CNSC de către niciun ofertant și au fost depuse patru oferte de către unsprezece ofertanți diferiți.

Așadar, instanța de fond a reținut în mod corect că au fost depuse patru oferte și nu a fost făcută dovada excluderii vreunui ofertant pentru nerespectarea cerinței incriminate, împrejurări ce nu confirmă încălcarea principiilor egalității de tratament, al proporționalității și al transparenței.

În temeiul art. 223 din C. proc. civ. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Recurentul pârât a depus la dosar precizări.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând recursul formulat în cauză prin prisma susținerilor din cererea de recurs și a apărărilor formulate prin întâmpinare raportat la actele și lucrările dosarului se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Intimata reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Suceava - Consiliul Județean Botoșani a derulat proiectul "Crearea infrastructurii necesare pentru gestiunea electronică a registrului agricol și a altor activități specifice, în județul Botoșani", cod SMIS 48374. Astfel, la data de 10.12.2013, intimata reclamanta a încheiat cu Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (MCSI-OIPSI), în numele Autorității de Management, Contractul de finanțare nr. x din 10.12.2013.

În vederea realizării proiectului, intimata reclamantă, în calitate de autoritate contractantă, a demarat procedura de achiziție pentru încheierea unui contract de "Furnizare de echipamente/dotări informatice, aplicații informatice și instruire specializată".

Anunțul de participare nr. x a fost publicat în SEAP la data de 26.05.2014. Procedura de atribuire aleasă a fost licitație deschisă cu fază finală de licitație electronică iar criteriul de atribuire a fost "prețul cel mai scăzut".

Ceea ce se impută intimatei reclamante de către recurentul pârât prin actele contestate în cauză și se reiterează prin motivele de recurs, este în esență aceea că prin cerințele impuse ofertanților prin Fișa de date a achiziției pct. III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională Cerința nr. 3 (experiența similară) și Nota 2 aferentă acestei cerințe dar și prin Cap. I, pag. 15 din Caietul de sarcini intimata reclamantă a impus potențialilor ofertanți o cerință restrictivă privind experiența similară, solicitând în realitate ofertanților să facă dovada unei experiențe identice iar nu similare.

Prin actele contestate în cauză s-a reținut de către recurentul pârât că în acest mod s-a încălcat de către intimata reclamantă scopul prevăzut de O.U.G. nr. 34/2006 la art. 2 alin. (1) lit. a) și anume "promovarea concurenței între operatorii economici" cât și principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din același act normativ.

Observând Fișa de date a achiziției pct. III.2.3.a) Capacitatea tehnică sau profesională, Cerința nr. 3 (experiența similară) se reține că prin aceasta s-a stabilit de către autoritatea contractantă (intimată reclamantă în cauză):

"Ofertantul va prezenta o listă a principalelor bunuri livrate și servicii prestate în ultimii 3 ani, conform Formularului nr. 12, conținând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceștia sunt autorități contractante sau clienți privați. În acest sens, experiența similară se consideră îndeplinită prin demonstrarea livrării de bunuri similare (dotări + aplicații informatice) celor ce fac obiectul contractului, în valoare cumulată de minimum 4.423.185,69 RON fără TVA realizate la nivelul a maxim 3(trei) contracte și prin demonstrarea prestării de servicii similare (formare profesională) celor care fac obiectul contractului, în valoare cumulată de minim 181.048,39 RON fără TVA, realizate la nivelul maxim al 3 (trei) contracte, ambele prezentate în listele principalelor bunuri livrate/servicii prestate în ultimii 3 ani."

În Nota 2 la această cerință s-a menționat:

"Ofertantul trebuie să dovedească implementarea unui sistem informatic integrat care să cuprindă componenta de taxe și impozite, financiar contabilitate, bugete, resurse umane, registru agricol etc., care să fie implementate pe o arhitectură centralizată (baza de date și aplicație centralizată), multi-organizație."

În caietul de sarcini, pagina 15, Cap. I, cerințe ale soluției informatice integrate s-a precizat:

"sistemul informatic integrat implementat în cadrul proiectului, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: [...] să integreze într-un sistem informatic unitar, alături de registrul agricol, date preluate de la celelalte aplicații (managementul Documentelor Financiar-Contabilitate, Buget, Impozite și taxe locale, resurse Umane, managementul proiectului."

Raportat la cele anterior precizate, în primul rând, instanța de recurs reține că potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, în forma sa în vigoare la data publicării anunțului de participare în speța dedusă judecății, caietul de sarcini este o componentă a documentației de atribuire [art. 33 alin. (2) lit. b)] care conține specificațiile tehnice ale produselor, serviciilor sau lucrărilor ce urmează a fi achiziționate [art. 35 alin. (1) și (2)].

Pe de altă parte art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 prevede expres:

"Cerințele/Criteriile de calificare și/sau selecție, care se regăsesc în caietul de sarcini ori documentația descriptivă și care nu sunt preluate în fișa de date/invitația de participare/anunțul de participare, sunt considerate clauze nescrise."

Prin urmare nu se pot confunda sau corobora, așa cum a procedat recurentul pârât în speța dedusă judecății, cerințele de calificare privind experiența similară, care se referă la activitatea anterioară a ofertanților, cuprinse în fișa de date achiziției, cu specificațiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini care privesc cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ale produselor, serviciilor sau lucrărilor ce urmează a fi achiziționate prin încheierea contractului de achiziție.

Din această perspectivă, procedând numai la analiza cerințelor privind experiența similară cuprinse în fișa de date a achiziției instanța de recurs, similar instanței de fond, reține că acestea nu sunt de natură să conducă la concluzia că intimata reclamantă în calitate de autoritate contractantă a încălcat art. 2 alin. (1) lit. a) sau principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, din Cerința nr. 3 (experiența similară) de la pct. III.2.3.a) din fișa de date a achiziției se reține că autoritatea contractantă a acceptat prezentarea de către potențialii ofertanți a unor liste a principalelor bunuri livrate și servicii prestate în ultimii 3 ani, către diverși beneficiari, făcând mențiunea expresă "indiferent dacă aceștia sunt autorități contractante sau clienți privați". Or componente ale unui sistem informatic cum sunt cele privind taxele și impozitele sau registrul agricol nu sunt specifice activității unor clienți privați.

De aici rezultă că enumerarea componentelor pe care trebuie să le cuprindă sistemul informatic implementat de ofertanți pentru a dovedi experiența similară, cuprinsă în Nota 2, este una exemplificativă cu privire la faptul că pentru îndeplinirea cerinței experienței similare ofertanții trebuiau să dovedească implementarea unui sistem informatic integrat care să cuprindă componente de genul celor enunțate în cadrul Notei subsecvente Cerinței iar nu identice cu acestea.

Același fapt rezultă, așa cum a reținut și instanța de fond și din utilizarea în enumerarea cuprinsă în Nota 2 a mențiunii "etc.", care conduce tot la concluzia că autoritatea contractantă a solicitat prin fișa de date a achiziției potențialilor ofertanți dovada implementării unui sistem informatic integrat care să cuprindă componente de genul celor enunțate exemplificativ.

Ca urmare nu se poate reține ca fondată susținerea recurentului pârât în sensul că prin cerința privind experiența similară cuprinsă în fișa de date a achiziției intimata reclamantă a solicitat potențialilor ofertanți a dovedi o experiență identică cu ceea ce urma a se realiza prin încheierea contractului de achiziție publică.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în raport de criticile invocate nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de pârât ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor împotriva Sentinței nr. 210 din 7 septembrie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 martie 2020.

GGC - MM