ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.07.2020

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3957/2020

HOTĂRÂRE
28.07.2020
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3957/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 28 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 22.03.2019 sub nr. x/2019, pe rolul Curții de Apel București reclamantul A., a solicitat în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Județean de Poliție Călărași, Direcția Generală de Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat anularea (nulitatea) actelor administrative constând în retragerea (actul ce dispune retragerea) autorizației de acces la informații clasificate dispusă de ORNISS; raportul/actul administrativ întocmit de DGPI care conține concluzia verificărilor efectuate și fundamentează propunerea/solicitarea de retragere a autorizației sale de acces la informații clasificate (pe care s-a bazat retragerea de către ORNISS a autorizației sale de acces la informații clasificate) și obligarea acestora la efectuarea unor noi verificări în vederea emiterii avizului de acces la informații clasificate, nivelul strict secret; dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, nr. 33771/05.11.2018 și pe cale de consecință repunerea acestuia pe funcția deținută anterior, cu toate drepturile aferente.

A mai solicitat și acoperirea prejudiciului material egal cu suma de care reclamantul ar fi beneficiat în condițiile deținerii autorizației ORNISS de la momentul eliberării sale din funcție și până la data la care va fi repus pe funcția deținută anterior, respectiv 2.442 RON lunar, rezultată ca și diferență între suma de 6664 RON, drepturi salariale în condițiile deținerii autorizației ORNISS, și 4222 RON drepturi salariale după retragerea autorizației, precum si a prejudiciului moral de 1 leu.

2.1. Prin sentința civilă nr. 918/09.12.2019, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Călărași.

Pentru a se pronunța astfel, analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, Curtea a reținut că autorizația emisă de ORNISS a fost eliberată reclamantului în considerarea calității sale de funcționar public cu statut special, angajat într-o direcție (structură) specială din cadrul M.A.I., că această autorizație este strict legată de raporturile de serviciu ale reclamantului, astfel că, revocarea acestei autorizații este o măsură ce ține de raportul de serviciu al funcționarului public, întrucât acestuia i se schimbă locul de muncă, funcția și salarizarea.

Prin urmare, competența materială de soluționare a cauzei se stabilește în raport cu dispozițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și nu în raport cu dispozițiile legii generale, respectiv Legea nr. 554/2004.

2.2. Prin sentința nr. 177 din 10 iunie 2020, Tribunalul Călărași, secția civilă a admis excepția de necompetență materiale a Tribunalului Călărași, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Județean de Poliție Călărași, Direcția Generală de Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a constatat existența conflictului negativ de competență, a suspendat judecata cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel a constatat că primele capetele de cerere având ca obiect anularea actelor administrative emise de DGPI și ORNISS, sunt acte emise nu în cadrul raporturilor de serviciu, ci ca o măsură de protecție a informațiilor clasificate în sensul art. 9 lit. d) din Legea nr. 182/2002 și cum, pârâtele Direcția Generală de Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat sunt o structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, respectiv o instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului României, context în care competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel București conform art. 96 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 10 alin. (1) și (1

1

)

teza a II a din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Prin cererea dedusă judecății, reclamantul A. a solicitat anularea tuturor actelor administrative constând în retragerea autorizației de acces la informații clasificate dispusă de ORNISS și raportul/actul administrativ întocmit de DGPI și a dispoziției șefului Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, nr. 33771/05.11.2018.

Instanțele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluționeze litigiul din punct de vedere material, apreciind diferit asupra problemei dată de legile incidente cauzei, respectiv dacă este aplicabilă Legea nr. 188/1999, întrucât în cauză ar fi vorba de anularea unor acte ce privesc raporturile de serviciu ale reclamantului sau sunt acte administrative emise de o instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului României, ce atrage incidența Legii nr. 554/2004.

Înalta Curte reține că autorizația emisă de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calității sale de funcționar public cu statut special, Șef serviciu Investigare a Criminalității Economice din cadrul I.P.J. Călărași, autorizație strict legată de raporturile de serviciu ale reclamantului, de vreme ce acestuia i s-a revocat avizul privind accesul la informații clasificate secret de stat și a fost eliberat din funcție și pus la dispoziția IPJ Călărași pe o perioada de 6 luni, în vederea identificării unei alte funcții, fiindu-i retras și sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate.

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că toate actele au fost emise în urma raporturilor de serviciu cu Inspectoratul de Poliție Județean Călărași.

Față de cele expuse anterior se constată că, revocarea autorizației emisă de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat este o măsură ce ține de raportul de serviciu al funcționarului public, întrucât acestuia i s-a schimbat locul de muncă, funcția și salarizarea.

Conform dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Prin urmare, competența materială de soluționare a cauzei se stabilește în raport cu dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, lege specială, și nu în raport cu dispozițiile legii generale, respectiv Legea nr. 554/2004.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Călărași, secția Civilă.

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE CĂLĂRAȘI, DIRECȚIA GENERALĂ DE PROTECȚIE INTERNĂ și OFICIUL REGISTRULUI NAȚIONAL AL INFORMAȚIILOR SECRETE DE STAT în favoarea Tribunalului Călărași, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iulie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-09-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4249/2019
Ședința publică din data de 26 septembrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin cererea înregistrată p
ÎCCJ 2020-10-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5154/2020
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată, pe rolul Tribu
ÎCCJ 2020-11-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6207/2020
ezis accesul la actele care îi afectează drepturile, imposibilitatea contestării lor și implicit, a accesului la justiție, cu încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil. 4. Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formu
ÎCCJ 2023-05-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2574/2023
ant A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune în contencios administrativ prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat: - Anularea deciziei luate de
ÎCCJ 2023-02-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 676/2023
Ședința publică din data de 08 februarie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înre
Sursă