ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4249/2019

Ședința publică din data de 26 septembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), anularea actelor administrative constând în retragerea autorizației de acces la informații clasificate dispusă de ORNISS, a raportului/actului administrativ întocmit de DGPI care conține concluzia verificărilor efectuate și fundamentează propunerea/solicitarea de retragere a autorizației sale de acces la informații clasificate (pe care s-a bazat retragerea de către ORNISS a autorizației sale de acces la informații clasificate) și obligarea pârâților, în solidar, la plata daunelor morale în cuantum de 5000 Euro la cursul BNR din ziua plății. De asemenea, a solicitat constatarea lipsei opozabilității acestora în a produce efecte juridice față de reclamant și terți prin faptul că nu i-au fost comunicate efectiv. A solicitat totodată suspendarea executării actelor administrative menționate până la soluționarea definitivă a cauzei.

Prin sentința civilă nr. 326/31.01.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

În motivarea soluției, s-a reținut că autorizația emisă de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calității sale de funcționar public cu statut special, angajat într-o direcție specială din cadrul MAI, iar această autorizație este strict legată de raporturile de serviciu ale reclamantului, de vreme ce în urma revocării avizului privind accesul la informații clasificate secret de stat, reclamantul a fost eliberat din funcția de director al Direcției Control Intern din cadrul IGPR și pus la dispoziția unei structuri din cadrul IGPR pe o perioadă de maximum 6 luni, revocarea autorizației urmând să producă consecințe în schimbarea locului de muncă, a funcției și salarizării.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 27.03.2019.

La data de 3.06.2019, tribunalul a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale în favoarea Curții de Apel București.

Hotărârea celei de-a doua instanțe

Prin sentința nr. 4257 din 10 iunie 2019, Tribunalul București, secția a II a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, în favoarea Curții de Apel București.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Prin acțiunea formulată, reclamantul contestă acte administrative emise de Direcția Generală de Protecție Internă și de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, care sunt instituții publice cu autoritate la nivel național, conform art. 1 din O.U.G. nr. 153/2002 și art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2016.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios

administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Actele a căror nulitate o solicită reclamantul prin prezenta cerere de chemare în judecată, sunt emise de către două autorități centrale care au calitatea de pârâți în cauză, anume Direcția Generală de Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

În consecință, competența de soluționare aparține Curții de Apel București, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind aplicabilă teza referitoare la acte administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții deApel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 septembrie 2019.