ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6207/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6207/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrata la Tribunalul Vrancea sub nr. x/2019 reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Direcția Generală de Protecție Internă București - M.A.I. și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secret de Stat pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună suspendarea executării Ordinelor II/20742 din 06.06.2019 și II/20801 din 11.06.2019 și Deciziei x/21.05.2019.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 182 din data de 12 decembrie 2019, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca fiind lipsită de interes.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 182 din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând motivul de nelegalitatea prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac excercitate, recurentul a arătat că, în cauză, condiția interesului de a fi actual a existat atât la promovarea acțiunii, cât și pe parcursul desfășurării procesului, inclusiv în prezent, cât timp, fără a fi autorizat ORNISS de a avea acces la informații clasificate secret de stat, nu poate ocupa nicio funcție în cadrul Ministerul Afacerilor Interne, cu atât mai puțin în cadrul DGPI unde a activat, până la emiterea actelor a căror suspendare o solicită.
Recurentul a susținut că prin admiterea excepției lipsei de interes i-a fost interezis accesul la actele care îi afectează drepturile, imposibilitatea contestării lor și implicit, a accesului la justiție, cu încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată, intimata - pârâtă Direcția Generală de Protecție Internă a invocat excepția nulității recursului. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
Intimatul - pârât Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Soluția și considerentele Înaltei Curți
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a învestit instanța de contecios administrativ cu o cerere de suspendare a executării Ordinelor II/20742 din 06.06.2019 și II/20801 din 11.06.2019 și Deciziei x/21.05.2019 emise de pârâți
Prin Ordinele II/20742 din 06.06.2019 și II/20801 din 11.06.2019, reclamantul a fost pus la dispoziția unității și i-a fost resticționată plata veniturilor lunare salariale iar prin Decizia x/21.05.2019 i-a fost retrasă autorizația ORNISS de acces la informații clasificate secret de stat.
Ulterior formulării acțiunii, prin Ordinul directorului general al DGPI nr. II/21489/15.10.2019, reclamantul a fost mutat la o altă unitate din Ministerul Afacerilor Interne, respectiv la Instituția Prefectului Județului Brașov, urmând a fi numit într-o altă funcție.
Prin sentința recurată, prima instanță a respins acțiunea formulată de reclamantul A. ca lipsită de interes, având în vedere că pârâtul a procedat la numirea reclamantului într-o altă funcție.
Referitor la motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., instanța de recurs reține că acesta este întemeiat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Contrar celor reținute de jucătorul fondului, Înalta Curte constată că reclamantul are interes în cererea de suspendare a actelor administrative anterior menționate.
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 554/2004, "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată".
Potrivit art. 33 din noul C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, instanța reținând că interesul, ca și condiție de exercitare a acțiunii civile, reprezintă folosul practic, material sau moral, urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă, indiferent de forma concretă de manifestare a acesteia.
Faptul că ulteror formulării cererii de chemare în judecată, reclamantul a fost mutat la o altă unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nu înseamnă că nu justifică un interes în soluționarea cererii de suspendare a actelor administrative prin care a fost pus la dispoziția unității și i-a fost retrasă autorizația ORNIS de acces la informații clasificate secret de stat, interesul fiind acela de a putea avea vocația de a ocupa o funcție, inclusiv din categoria celor pentru care este necesară autorizația ORNIS.
Prin urmare, instanța de control judiciar constată că reclamantul justifică un interes în soluționarea cererii de suspendare, în condițiile în care, dacă nu ar fi acceptat să fie mutat într-o altă unitate a Ministerului Afacerilor Interne, exista pericolul să rămână fără loc de muncă.
Față de cele arătate, instanța de control judiciar constată că recurentul-reclamant a făcut dovada folosului practic pe care l-ar obține prin suspendarea executării actelor administrative, respectiv posibilitatea de a ocupa o funcție/post în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv la Direcția Generală de Protecție Internă, pentru care este necesară autorizațua ORNIS.
În consecință, Înalta Curte constată că soluția de respingere acțiunii ca fiind lipsită de interes, fără a se mai păși la cercetarea fondului cauzei, este greșită.
În raport de motivul de recurs mai sus analizat cu privire la care Înalta Curte urmează a reține temeinicia sa, celelalte motive invocate urmând a fi avute în vedere de instanța de fond la judecarea cauzei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 497 teza I din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de reclamantul A., casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 182 din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2020.