ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3935/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3935/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 28 iulie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecății
Prin cererea înregistrată la data de 8 iulie 2015 pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Municipiul Sfântu Gheorghe a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013, anularea Notei de informare nr. x/23.02.2015, a Notei de neconformitate nr. x/16.02.2015 și a Deciziei nr. 184/26.06.2015 privind soluționarea contestației împotriva Notelor susmenționate, emise de pârât.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința nr. 105/2017 pronunțată în data de 23 iunie 2017, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul U.A.T. Municipiul Sfântu Gheorghe-prin Primar-în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice -Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013 și a anulat Decizia nr. 184/26.06 2015 privind soluționarea contestației formulate de către reclamant împotriva notei de informare nr. x/23.02.2015 și a Notei de neconformitate nr. x/16.02.2015 - emise de pârât și Nota de informare nr. x/23.02.2015 și Nota de neconformitate nr. x/16.02.2015.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței nr. 105/2017 pronunțată în data de 23 iunie 2017 de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței și, în principal să se trimită cauza spre rejudecare instanței competente sau în subsidiar, pe fond să se respingă acțiunea ca netemeinică.
Față de constatările instanței de fond potrivit cărora "actele emise de pârât sunt vădit nelegale" întrucât autoritatea de management "în mod obligatoriu trebuia să încheie proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare", arătă următoarele:
Din simpla lecturare a actelor administrative contestate, la baza emiterii Notei de neconformitate a cărei anulare se solicită în cauză au stat prevederile contractului de finanțare și dispozițiile art. 6 și 9 din O.U.G. nr. 66/2011.
În speță, conform procedurilor proprii ale Direcției Generale Programe Europene din cadrul MDRAP, îndeplinirea obligației mai sus menționate a fost realizată prin emiterea și transmiterea către beneficiar a Informării nr. 10223/23.02.2015 și a Notei de neconformitate nr. x/16.02.2015, ca urmare a constatării existenței abaterilor stând în cheltuieli efectuate fără respectarea condițiilor privind reglementările naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice.
Astfel, în cazul în care abaterile de la reglementările/instrucțiunile/ghidurile în vigoare privind achizițiile sunt constatate înainte de efectuarea plății către beneficiari, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are obligația de a reduce procentual sumele pe care le vor aproba la plată aplicând coeficientul de corecție stabilit aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3) și anexei din Ordonanța de urgență nr. 66/2011.
În cazul în care abaterile de la reglementările/instrucțiunile/ghidurile în vigoare privind achizițiile sunt constatate după efectuarea plăților către beneficiari, structurile de control prevăzute la art. 20 din O.U.G nr. 66/2011 vor constata neregula în conformitate cu prevederile art. 28 din actul normativ enunțat anterior și vor aplica procentul de corecție prevăzut în anexa la ordonanță la sumele care au fost plătite deja beneficiarului.
Mai mult decât atât, O.U.G. nr. 66/2011 lămurește mecanismul de emitere a acestor Note de neconformitate prin art. 9, potrivit căruia "Pentru cheltuielile incluse în cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare, identificate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plății, nu se aplică: a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21."
Raportat la dispozițiile art. 6 și 9 din O.U.G. nr. 66/2011, solicită a se reține că în speță nu se aplică procedura de constatare a neregulii și implicit nici dispozițiile invocate în mod eronat de către instanța de fond, întrucât în cauză este vorba de obligația impusă de legiuitor prin intermediul prevederilor art. 6 alin. (1) și (3) același act normativ.
Apărări formulate în cauză
Intimata-reclamantă a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Soluția de admitere a acțiunii promovate în cauză a fost întemeiată pe constatarea că, în speță, nu a fost emis un proces-verbal, ci numai o notă de informare și una de neconformitate, privite ca intenție a organului de control în sensul aplicării unei corecții reclamantului. Prin urmare, cum Procesul-verbal/nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nu s-a emis, corecția financiară aplicată de 5%, comunicată către reclamant cu adresa de informare nr. x/23.02.2015 este lovită de nulitate absolută, aceeași fiind sancțiunea aplicabilă și notei de neconformitate x/16.02.2015 emisă de același pârât.
Într-adevăr, O.U.G. nr. 66/2011 reglementează, în procedura de constatare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene, o modalitate specifică de întocmire a actelor de control și de atacare a acestora, anterior sesizării instanței de judecată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 21:
"(13) Verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.
(14) Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
(15) Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.
…
(19) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(20) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe.
(21) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare trebuie să conțină următoarele elemente: denumirea autorității emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanței bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele și semnătura conducătorului autorității emitente, ștampila autorității emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și autoritatea la care se depune contestația, mențiuni privind punctul de vedere al debitorului și poziția exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) și (15)."
Însă, din conținutul Notei de informare nr. x/23.02.2015 și a Notei de neconformitate nr. x/16.02.2015, emise ca urmare a verificării Cererii nr. x de autorizare de plată emisă în urma contractului de executare lucrări nr. x pentru proiectul "Sistematizare pe verticală și amenajări exterioare la Liceul Tehnologic Puskas Tivadar, Municipiul Sfântul Gheorghe" cod SMIS 53521, ce au făcut obiectul Deciziei nr. 184/26.06.2015 emise Ministerului Dezvoltării regionale și Administrației Publice, acte atacate în prezenta cauză, rezultă că aplicarea corecției financiare de 5% a fost dispusă în temeiul art. 6 și 9 din O.U.G. nr. 66/2011.
Potrivit dispozițiilor art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011:
"(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.
(2) Excluderea integrală sau parțială de la plată, în situația prevăzută la alin. (1), se aplică în mod corespunzător și în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanțare a politicii agricole comune și a politicii comune pentru pescuit.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situația în care constată cel puțin una din abaterile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, în raport cu:
a) reglementările naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice;
b) reglementările comunitare aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare;
c) procedurile sau instrucțiunile specifice de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, alții decât autoritățile contractante.
(3
1
) Ratele reducerilor procentuale aplicate conform prevederilor alin. (3) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3
2
) Tipurile de abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție prevăzute în anexă sunt cele care au fost constatate cel mai frecvent ca urmare a activității de verificare/control/audit. Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexă autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică reduceri procentuale în concordanță cu principiul proporționalității sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexă.
(3
3
) Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție de natură formală, care nu au niciun potențial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale. Situațiile care pot fi constatate ca fiind fără impact financiar sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(3
4
) În cazul în care, pentru același contract de achiziție verificat, se constată existența mai multor abateri privind regimul achizițiilor pentru care trebuie aplicate reducerile procentuale prevăzute în anexă, se va aplica valoarea cea mai mare a reducerii procentuale propuse.
(4) În aplicarea prevederilor alin. (1) și având în vedere principiul proporționalității, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finală, reprezentând cheltuieli efectuate și declarate de beneficiari, în situația în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, pentru care beneficiarii și-au angajat răspunderea realizării, în perioada de implementare a contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanțare nerambursabilă ori a altor tipuri de contracte multianuale, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel.
(5) Reducerile prevăzute la alin. (4) se efectuează în funcție de gradul de realizare a indicatorilor/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene.
De asemenea, în art. 9 din același act normativ, se arată:
"Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare, identificate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plății, nu se aplică:
a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21;
b) procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 și 59, cu excepția cazurilor menționate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală."
Așadar, în cazul în speță, prin Nota de informare nr. x/23.02.2015 privind situația cheltuielilor aprobate prin cererea de rambursare nr. x, respectiv prin Nota de neconformitate nr. x/16.02.2015, s-a aplicat o reducere procentuală de 5% din contractul de execuție lucrări nr. x, în temeiul art. 6 și 9 din O.U.G. nr. 66/2011.
În acest context, deși O.U.G. nr. 66/2011 prevede expres care este actul administrativ - titlul de creanță ce poate fi atacat doar prin raportare la prevederile art. 21 - totuși în cazul în care reducerea este aplicată în cadrul procesului de verificare a cererilor de plată, înainte de efectuarea plății, sunt aplicabile prevederile art. 9 din același act normativ, care exclude din start la punctul "a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21".
Înalta Curte constată că, în mod eronat și cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond a admis acțiunea apreciind incidente prevederile art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, fără a observa că actele contestate au fost emise în temeiul art. 6 și 9 din același act normativ.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat, va casa sentința recurată, cu consecința trimiterii cauzei la aceeași instanță, în vederea soluționării litigiului, urmând ca instanța de fond, cu ocazia rejudecării, să aibă în vedere toate apărările și susținerile părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, DEZVOLTĂRII ȘI ADMINISTRAȚIEI împotriva sentinței nr. 105/2017 din data de 23 iunie 2017 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iulie 2020.