ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3532/2020

Ședința publică din data de 14 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. - Întreprindere Individuală a chemat în judecată pe pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/05.10.2016 și a Deciziei nr. 32394/28.11.2016 (de soluționare a contestației împotriva acestui proces-verbal), precum și suspendarea executării celor două acte administrative până la soluționarea definitivă a cauzei.

Prin sentința nr. 77/2017 din 18 mai 2017 Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: "Respinge cererea de suspendare executare act administrativ formulată de reclamantul A. - Întreprindere Individuală, ca nefondată.

Respinge acțiunea în contencios administrativ și fiscal privind pe A. - Întreprindere Individuală cu sediul procedural ales la Cab. Av. B. în mun. Bacău, județul Bacău și pe pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării cu sediul în mun. București, str. x, având ca obiect contestație act administrativ fiscal, ca nefondată.

Dispune restituirea cauțiunii depuse cu recipisa nr. x/02.05.2017.".

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. - Întreprindere Individuală, criticând-o pentru nelegalitate, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. și a solicitat admiterea recursul, casarea sentintei recurate și, în rejudecare anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr. x/05.10.2016, privind proiectul x din 17.02.2014-, Instalarea tanarului fermier A. pentru prima data ca sef de expluatatie’’ in sat Stufu, comuna Sanduleni Jud Bacau, precum si a dobanzilor aferente, anularea Deciziei nr. 32394/28.11.2016 și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu desfasurarea prezentului proces.

În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a arătat, în esență, că hotărârea judecătorească recurată cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei, precum și că instanța de fond nu a motivat existența condițiilor artificiale și nu a avut în vedere apărările și înscrisurile depuse.

In ceea ce privește prima neregula constatata la control, respectiv cea vizând faptul că recurentul nu se ocupa personal de activitatea fermei agricole care are ca obiectiv "îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol prin promovarea tinerilor fermieri, precum si îmbunătățirea managementului exploatației agricole.", reclamantul arată că la momentul controlului, nu era in tara, era plecat la soția acestuia in Italia, dar pentru o perioada scurta de timp (o săptămână), întrucât soția sa născuse un copil la 01.06.2016. Arată că a depus în acest sens la instanța de fond, Certificatul de naștere seria x nr. x precum si o Declarație notarială autentificată sub nr x/25.08.2016, prin care recurentul era de acord ca minorele C. și D. să călătorească în Italia însoțite de mama.

Or, declarație notarială era dată pe data de 25 august 2016, anterior emiterii celor doua înscrisuri de către intimată, deci nu a fost facută pro causa pentru a combate procesul-verbal de constatare a neregulilor emis la 05.10.2016, așa cum reține instanța de judecată în motivarea sa.

In ceea ce privește Procura speciala autentificata sub nr. x/C 23423/23.11.2015 autentificata in Italia si revocata la 06.10.2016, reclamantul arată că nu a negat niciodată că se deplasează în Italia pentru perioade scurte, la intervale de câteva luni pentru 3-5 zile.

In ceea ce privește Procura nr. 1023/04.09.2012, recurentul arată că prin aceasta l-a împuternicit pe tatăl său sa îl reprezinte în fața Agenției de Plați și Dezvoltare Rurala, pentru a accesa fonduri în cadrul măsurii 112, pentru întocmirea dosarelor privind subvențiile pentru animalele din microferma ce o avea înca din anul 2012, și în fața DSVSA Bacau, Primariei Sanduleni, Trezoreriei Bacău, precum și în fața altor organe ale Statului pentru obținerea de autorizații și înscrisuri, precum și pentru depunerea Proiectului și accesare de fonduri, înțelegând ca în toate cazurile semnătura acestuia sa-i fie opozabila.

În acest context, reclamantul era singurul care administra întreaga exploatație agricolă, îngrijind animalele și suprafețele de pășune, tatăl său nefăcând altceva decât sa-l ajute și sa-l reprezinte în fața autorităților.

Reclamantul mai arată că dacă prin procură s-ar fi creat condiții artificiale pentru obținerea plăților și s-ar fi încălcat dispozițiile art. 4 alin. (1) si 3 din Regulamentul (CE) nr. 2988/1995 si art. 4 alin. (8) din Regulamentul (CE) nr. 65/2011, care impun retragerea plăților, așa cum în mod eronat reține instanța, atunci Contractul de Finanțare x, nu ar fi trebuit să fie semnat de E. în baza procurii nr. 1023/04.09.2012. Astfel, culpabilă pentru semnarea acestui contract de finanțare este însăși Autoritatea Contractanta.

Totodată, instanța își motivează hotărârea și prin faptul că au fost încălcate și dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 și s-a produs o abatere de la legalitate rezultată dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul UE.

Or, arată reclamantul, la dosarul cauzei, au fost depuse înscrisuri din care rezultă că banii primiți au fost bine administrați, lucru reflectat și din modul în care acesta s-a ocupat de exploatația agricolă.

De asemenea, în actele emise de către Comisia de control se invoca faptul că Ghidul solicitantului interzice ca fermierul sa fie înlocuit de o alta persoană, însă acest Ghid nu a fost comunicat reclamantului.

In ceea ce privește tractorul F. achiziționat la 13.05.2014, reclamantul arată că la momentul controlului acesta avea doar 38 ore de funcționare, deoarece, pe de o parte, nu obținuse de la Registrul Auto Român avizul să circule pe drumurile publice deoarece îi lipsea o plăcuță de la șasiu iar, pe de altă parte, pentru suprafața de 9 hectare cu fânețe naturale nu este permis toate suprafețele să se lucreze cu mijloace mecanice.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a sentinței instanței de fond.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Recurenta-reclamantă A. - Întreprindere Individuală a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 cu o acțiune îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/05.10.2016 și a Deciziei nr. 32394/28.11.2016 (de soluționare a contestației împotriva acestui proces-verbal), precum și suspendarea executării celor două acte administrative până la soluționarea definitivă a cauzei.

Soluționând cauza prima instanță a respins cererea de suspendare și acțiunea ca nefondată, motiv pentru care reclamanta a formulat prezentul recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Recurenta a invocat faptul că motivele reținute de instanța de fond sunt în cea mai mare parte contradictorii și străine de natura cauzei. Motivele contradictorii pot rezulta din existența unei contradicții între considerente și dispozitiv, în sensul că motivarea hotărârii duce la o altă soluție, precum și din considerente contradictorii. Recurenta nu a arătat în mod concret care ar fi acestea. Prin susținerile sale, invocă în fapt o aplicare greșită a prevederilor legale, astfel că aceste motive se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ. "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", ce va fi analizat în continuare.

Potrivit motivului de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

Astfel, între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, reorganizată prin O.U.G. nr. 41/2014 în Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în calitate de autoritate contractantă și reclamanta A. - Întreprindere Individuală, în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. x/17.12.2014 având ca obiect acordarea finanțării Proiectului intitulat: "Instalarea tânărului fermier A. pentru prima data ca șef de exploatație agricolă în jud. Bacău.".

Conform Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri" din PNDR, obiectivul general al acesteia este "creșterea competitivității sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri...", precum și "îmbunătățirea managementului exploatațiilor agricole prin reînnoirea generației șefilor acestora, fără creșterea populației active ocupate în agricultură".

Totodată, prin Cererea de Finanțare beneficiarul proiectului și-a propus în cadrul obiectivului de investiție "Instalarea tânărului fermier A. pentru prima data ca șef de exploatație agricolă în jud. Bacău." să achiziționeze un tractor de 45 - 60 C. pen.

Valoare totală a proiectului stabilită prin Cererea de finanțare a fost de 1780940 RON, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale angajându-se să acorde o finanțare nerambursabilă de 100%.

În urma controalelor efectuate în data de 05.07.2016, conform scrisorii de informare nr. x/04.07.2016, membrii echipei de control au constatat faptul că beneficiarul proiectului era plecat în Italia, iar tatăl său se ocupa de fermă, potrivit procurii autentificate sub nr. x/23.11.2015. Mai mult, utilajul achiziționat prin programul FEADR, respectiv tractorul F., avea doar 38 ore de funcționare într-o perioadă de 2 ani (data achiziției tractorului fiind 13.05.2014).

Astfel, în baza deciziei de numire a echipei de control nr. IRD 0.1 nr. 19.397/12.07.2016 s-a procedat la verificări documentare în cazul beneficiarului A., confirmându-se faptul că în executarea contractului de finanțare s-a săvârșit o neregulă în sensul definit de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, situație care impune recuperarea plăților efectuate și rezilierea contractului de finanțare.

În urma controlului, permis de O.U.G. nr. 66/2011, autoritatea publică a constatat că pentru contractul de finanțare x/17.12.2014, s-au creat condiții artificiale menite să asigure obținerea finanțării FEADR. Mai precis s-a reținut că "activitatea exploatației agricole nu este gestionată de beneficiar, respectiv tânărul fermier A., ci de tatăl acestuia, E. care în baza procurii notariale s-a ocupat în fapt de derularea întregului proiect în nume propriu . . . . . . . . . .De asemenea, nedesfășurarea activității confinanțate conform specificațiilor din Cererea de finanțare a rezultat și prin faptul că utilajul achiziționat prin proiect nu a fost folosit în cadrul fermei.".

Conduita beneficiarului constituie o încălcare a dispozițiilor legale și comunitare prin crearea unei situații artificiale care să eludeze prevederile legale.

Conform art. 1 - Obligații generale - Anexa I la Contractul cadru - "Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața Autorității contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanțare.".

Potrivit art. 8 punctul 8.3 din Anexa 1 la Contract "Daca pe parcursul perioadei de monitorizare, respectiv 3 ani de la data ultimei plăți se constată următoarele situații:

- Obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului rezultat din cererea de finanțare sau sunt închiriate (date în folosința unei terțe persoane),

- Proiectului i se aduc modificări substanțiale,

- Nerespectarea obligațiilor statuate prin contract…..".

De asemenea, potrivit aceluiași articol la punctul 5 din Anexa 1 la Contractul de finanțare se precizează că: "In cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, se constată că Beneficiarul nu mai respectă condițiile de implementare, respectiv nu mai sunt îndeplinite obiectivele proiectului, Autoritatea contractanta va proceda după caz funcție de afectarea, de gravitatea faptelor etc.:

a) fie la recuperarea integrală a ajutorului financiar nerambursabil plătit cu încetarea contractului de finanțare;

b) fie la recuperarea parțiala, respectiv aferent componentei afectate de neregulă care nu mai îndeplinesc condițiile menționate, nefiind influențată integral eligibilitatea generală a proiectului, respectiv utilitatea în considerarea căruia s-a acordat ajutorul financiar nerambursabil."

Față de situația de fapt prezentată mai sus și de dispozițiile legale citate, Înalta Curte constată, așa cum a reținut corect și instanța de fond, că beneficiarul A. - Întreprindere Individuală nu gestionează în mod curent activitatea finanțată, ci a delegat această activate tatălui său. Așa cum s-a constatat în procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/05.10.2016, chiar și anterior datei procurii autentificate sub nr. x/23.11.2015, tot E., tatăl reclamantului a semnat toate documentele justificative din dosarul de finanțare (declarații, plan de afaceri, contract de vânzare cumpărare) în baza procurii nr. 1023/04.09.2012. .

Față de aspectele învederate, Înalta Curte împărtășește raționamentul instanței de fond, în sensul că reclamantul nu a făcut dovada susținerilor sale potrivit cărora s-ar fi deplasat în Italia pentru perioade scurte de timp. Astfel, faptul că nu a fost prezent nici la momentul semnării contractului și nici la momentul controlului este în măsură să infirme poziția sa, în același sens, procura nr. 18708/C 23423/23.11.2015 a fost autentificată în Italia (deci reclamantul se afla deja acolo) și a fost revocată la data de 06.10.2016, la aproape un an de la emitere, în urma întocmirii procesului-verbal de control. Declarația de la dosar fond, prin care reclamantul își declară acordul pentru ca fiicele sale minore să călătorească în Italia însoțite de mama lor nu cuprinde mențiuni privind data autentificării, dar vizează perioada 01.09.2016 - 28.02.2017, care este ulterioară controlului efectuat în teren (05.07.2016), existând suspiciunea că a fost redactată tocmai în scopul de a infirma constatările organului de control.

În egală măsură, Înalta Curte nu poate primi nici criticile reclamantului vizând aspectul că imposibilitatea folosirii utilajului s-ar datora unor cauze obiective și nici argumentele acestuia, privind interdicția de a folosi utilaje mecanizate pentru fânețele naturale, întrucât fondurile nerambursabile au fost folosite, în principal pentru achiziționarea respectivului tractor, care ulterior nu a fost folosit potrivit scopului în care a fost achiziționat. Ori, reclamantul, în calitate de beneficiar, era obligat să execute proiectul în conformitate cu descrierea cuprinsă în cererea de finanțare, și este singurul răspunzător pentru implementarea obiectivelor din planul de afaceri, pe care trebuie să le realizeze cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu, așa cum prevăd dispozițiile art. 1 pct. 1, 2 și 3 din contractul de finanțare.

În același sens sunt și dispozițiile din Ghidului solicitantului care prevăd că: "Conducătorul exploatației este "acea persoană care administrează și își asumă riscuri economice privind exploatația agricolă (poate fi persoană fizică sau acționar și administrator unic), persoană care se va ocupa de realizarea planului de afaceri propus prin proiect".

Așa fiind, concluzia creării condițiilor artificiale a rezultat dintr-o analiza coroborată a situației de fapt prezentate anterior și a înscrisurilor depuse la dosar, cu dispozițiile legale incidente în materie.

De asemenea, susținerea recurentei-reclamante în sensul că nu există "neregulă" în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 este neîntemeiată.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, în forma în vigoare la data emiterii notei contestate neregula este "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate pe baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului, ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale, printr-o sumă plătită necuvenit."

În sensul art. 1 alin. (2) Regulamentul nr. 2988/1995:

"abatere" reprezintă "orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al comunităților sau bugetele gestionate de acestea - fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate".

În mod similar, în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 "neregularitate" înseamnă "orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".

În mod corespunzător, O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător definea "neregula" drept, orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

Este adevărat că toate aceste definiții includ elementul producerii unui efect vătămător asupra bugetului Uniunii Europene sau asupra fondurilor naționale corespunzătoare, efect constând în existența unui impact financiar deja produs sau doar potențial, dar nu se poate reține în cauză că acest element definitoriu nu este îndeplinit, de vreme ce au fost create condiții artificiale pentru obținerea finanțării nerambursabile.

În jurisprudența sa, CJUE a statuat că, inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare a Uniunii - C-465/10 pct. 47 și C-199/03 pct. 31, statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării C-271 pct. 48, C-465/10 pct. 32, regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obținut în mod fraudulos C-199/03, pct. 15.

Prin urmare, așa cum corect a reținut și judecătorul fondului, existența neregulii conduce implicit la existența unui prejudiciu, fără să fie necesar să se probeze producerea lui.

Înalta Curte constată că soluția adoptată a fost corect și amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. - Întreprindere Individuală împotriva sentinței nr. 77/2017 din 18 mai 2017 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. - Întreprindere Individuală împotriva sentinței nr. 77/2017 din 18 mai 2017 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iulie 2020.