ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3526/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3526/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 14 iulie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 07.06.2016, sub nr. x/2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) - Județul Gorj a chemat în judecată pe pârâtul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli -POR, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 16/15.01.2016, pronunțată cu ocazia soluționării contestației Unității Administrativ Teritoriale - Județul Gorj împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x încheiat în data de 09.11.2015 de către Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Constatare și Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli - POR, pentru proiectul: cod SMIS 14984, având denumirea "Realizarea sistemului integrat de salvare montană a județului Gorj", beneficiar fiind Parteneriatul dintre UAT Județul Gorj, UAT Bumbești Jiu, UAT Stănești, UAT Polovragi, UAT Baia de Fier, UAT Runcu, UAT Padeș și UAT Schela, parteneriat condus și reprezentat prin liderul - UAT Județul Gorj.
S-a precizat că, a fost parcursă procedura prealabilă administrativă reglementată, în cazul acestor acte, de art. 46 - 51 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.
Procedura prealabilă administrativă a constat în formularea contestației împotriva actului administrativ a cărui anulare o solicită, contestație respinsă prin Decizia Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 16/15.01.2016.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 3951 din 9 decembrie 2016 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: "Admite acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială-Județul Gorj, cu sediul în Târgu Jiu, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu sediul în București, str. x.
Anulează Decizia emisă de pârâtul Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice nr. 16/15.01.2016 precum și titlul de creanță-procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/09.11.2015 emis de Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice-Direcția Constatare și Stabilire Nereguli-Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli POR.".
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 3951 din 9 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației).
Prin recursul întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației) a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, recurentul consideră că în mod greșit instanța de fond a anulat actele administrative Decizia Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 16/15.01.2016 de soluționare a contestației și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/09.11.2015 emis de Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice-Direcția Constatare și Stabilire Nereguli-Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli POR.
Astfel, între MDRAPFE și Parteneriatul dintre UATJ Gorj, UAT Bumbești-Jiu, UAT Polovragi, UAT Baia de Fier, UAT Runcu, UAT Padeș, UAT Schela condus și UATJ Gorj prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud - Vest Oltenia a fost încheiat contractul de finanțare nr. x/28.04.2011.
Potrivit prevederilor art. 1-obiectul contractului din contractul de finanțare, "Obiectul acestui Contract îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile de către AMPOR, pentru implementarea Proiectului nr. x/27.11.2009: intitulat:
"Realizarea sistemului integrat de salvare montă a județului GORJ", denumit în continuare Proiect.
La alin. (4) se prevedea că,,(4)Toți partenerii sunt ținuți să respecte întocmai și în integrali prezentului Contract, UAT Județul Gorj, ca lider al parteneriatului, răspunde în fața AMPOR și OI de îndeplinirea prevederilor prezentului Contract de către partenerii săi.
În conformitate cu prevederile din cererea de finanțare, UATJ Gorj și-a propus, în cadrul proiectului, realizarea obiectivului:
"4 Post salvamont Baia de Fier - Peștera Muierii
Clădirea propusă are regim de înălțime parter și mansardă, iar partiul de arfitectură ales, a fost stabilit în conformitate cu tipul activității ce urmează a sedesfășura în acest imobil astfel încât să rezolve probleme de exploatare în varianta optimă.
ARHITECTURĂ Șl FINISAJE
Suprafața construită la sol a clădirii este de 71,80 mp".
Locul destinat amplasamentului obiectivului de investiții - punct salvamont Rânca stabilit la momentul depunerii cererii de finanțare, respectiv o parcelă de 100 mp (10mx10m) care se regăsea în proprietatea comunei Baia de Fier, acesta fiind identificat în cadrul procesului de evaluare selecție contractare a cererii de finanțare pe baza Hotărârii Consiliului Județean Gorj nr. 80/30.11.2010 "privind aprobarea acordului pentru proiectul "Realizarea sistemului integrat de salvare montană a judeului Gorj"și în baza Anexei la aceasta astfel:
"Consiliul Local al Comunei Baia de Fier - Partener 5
- Asigură un teren în suprafață de 100 mp, localizat în intravilanul Fier, în zona turistică Comeșul Mare-Rânca, punctul Coada- Râncii (zonă construcție telescaun) pentru amenajarea unui post salvamont. Asigură un teren în suprafață de 100mp, localizat în intravilanul comunei Baia de Fier, satul Baia de Fier, unde se va amenaja un post salvamont;
lor ce se vor
- Asigură sprijin în obținerea avizelor și autorizațiilor necesare lucrărilor ce se vor desfășura în zona Baia de Fier.
Mai arată pârâtul că în cadrul acestei suprafețe a fost construit punctul salvamont.
Conform constatărilor autorității de audit, însușite de structura de control: prevederilor art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011, "Zidul de sprijin executat ca un de șantier nr. 1 are o lungime de 12 m și nu intersectează în niciun punct pus la dispoziția proiectului de către partenerul Baia de Fier", cu alte cuvinte nu se află în afara zonei de amplasament a obiectivului de investiție Post Salvamont Peștera Muierii.
Subliniază pârâtul faptul că în cererea de finanțare nu s-au făcut referiri la terenul pe care s-a realizat zidul de sprijin și nu au fost depuse niciun fel de documente care să facă obiectul unei etape de evaluare.
Conform ghidului solicitantului, dacă la data depunerii cererii de finanțare nu se depune și certificatul de urbanism valabil, atunci cererea de finanțare este respinsă ca neconformă administrativ. Or, conform aceluiași ghid, "certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile emitente fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite prin documentația tehnică - A.. în funcție de specificul amplasamentului, lista cuprinzând avize necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construcții, inclusiv obligația de a contacta autoritatea competentă pentru protecția mediului, cu privire la evaluarea inițială a investiției și stabilirea necesității evaluării efectelor acesteia asupra mediului în vederea obținerii actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului.
Este de subliniat faptul că anterior emiterii dispoziției de șantier nu au obținut avizele (certificat de urbanism, autorizație de construire) necesare realizării construcției pe noul amplasament.
Pe cale de consecință, având în vedere ca poziționarea zidului nu se încadrează pe amplasamentul obiectivului de investiție delimitat din punct de vedere juridic prin documentele atașate cererii de finanțare și nici ulterior nu au fost emise documente care să autorizeze execuția sa, rezultă că nu au fost îndeplinite condițiile de legalitate impuse de norme și, prin urmare, apreciem cheltuielile generate de execuția acestuia ca fiind neeligibile în cadrul proiectului.
Pentru a concluziona, cheltuielile aferente zidului de sprijin nu au fost prevăzute în cererea de finanțare, nu au fost depuse avizele (certificat de urbanism, construire) necesare realizării unor lucrări de construcții pe noul amplasament și nici documente care să autorizeze execuția acestuia, fiind astfel încălcate prevederile art. 1 și 5 din Contractul de finanțare, precum și cele ale art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul instanței de recurs, intimata-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Județul Gorj a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarate de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației) este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 16/15.01.2016 emisă de pârâtul MDRAP a fost respinsă contestația formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Gorj, împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/09.11.2015 emis de către Direcția Constatare și Stabilire Nereguli Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli- POR din cadrul MDRAP, proiect cod SMIS 14984 cu titlul "Realizarea sistemului integrat de salvare montană a județului Gorj", ca fiind neîntemeiată.
Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x/09.11.2015 s-a constatat neelegibilitatea cheltuielilor aferente execuției unui zid de sprijin la punctul de salvamont din localitatea Baia de Fier, zona Corneșul Marte-Rânca, în cadrul contractului de execuție lucrări nr. x/30.09.2011, în cuantum de 44.128,81 RON (36.171,15 RON și TVA 8.681,08 RON), sumă decontată în cadrul cererii de rambursare nr. x, inclusă în factura nr. x/26.03.2013.
Astfel, în ceea ce privește suma de 36171,15 RON, fără TVA, pârâtul a apreciat că nu îndeplinește criteriile de eligibilitate pentru a fi decontată prin Programul Operațional Regional, această sumă fiind aferentă execuției unui zid de sprijin care nu a fost realizat pe amplasamentul obiectivului de investiție delimitat din punct de vedere juridic conform contractului de finanțare/cererii de finanțare, respectiv nu a fost amplasat pe terenul obiectivului de investiție - punct salvamont Rânca (Corneșul Mare) și pe cale de consecință nu îndeplinește condițiile de legalitate în ceea ce privește execuția sa.
Înalta Curte reține că potrivit prin Acordul de parteneriat, anexă la cererea de finanțare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Gorj nr. 80 din 30.11.2010, dosar fond și prin Hotărârea Consiliului Local Baia de Fier nr. 55 din 30.11.2010, partenerul UAT Comuna Baia de Fier a pus la dispoziția proiectului, pentru realizarea obiectivului de investiție, un teren în suprafață de 100 mp (10 m x 10 m), teren pe care a fost edificat postul salvamont din zona Rânca - Corneșul Mare.
Conform proiectului tehnic nr. 21 din 2009, întocmit de S.C. B. S.R.L. București, dimensiunile imobilului propus erau de 7 m x 10 m, dimensiuni respectate în timpul execuției lucrărilor.
În urma deplasării la postul salvamont Rânca a reprezentanților Beneficiarului, Constructorului, S.C. C. S.R.L prestatorul de servicii de asistență tehnică prin diriginți de șantier și S.C. D. S.R.L. a fost întocmită nota de constatare nr. x din 14.05.2013, prin care fost au fost verificate problemele semnalate de constructor și au concluzionat că se impune realizarea unui zid de sprijin, dren și rigole pentru apele de suprafață, care să protejeze investiția realizată pentru postul de salvare montană.
Prin nota de constatare menționată întocmită de o comisie din partea Consiliului Județean Gorj, formată din dirigintele de șantier, proiectant E. și reprezentantul S.C. F. S.R.L. s-a reținut că, "terenul din partea nord a clădirii salvamont s-a surpat necesitând executarea unui zid de sprijin, dren și rigolă epntru apele de suprafață".
În acest sens, S.C. D. S.R.L., a emis Dispoziția de șantier nr. 1, înregistrată la Consiliul Județean Gorj sub nr. x/06.06.2013, cu privire la necesitatea executării unui zid de sprijin, dren și rigolă pentru apele de suprafață, având atașate listele de cantități (antemăsurătorile), memoriu tehnic și referat verificator proiect.
Față de criticile pârâtului vizând aspectul că în cererea de finanțare nu s-au făcut referiri la terenul pe care s-a realizat zidul de sprijin și nu au fost depuse niciun fel de documente, respectiv certificat de urbanism, autorizație de construire, care să facă obiectul unei etape de evaluare, Înalta Curte le apreciază ca întemeiate.
Astfel, potrivit dispozițiile art. 1 alin. (4) din Contractul de finanțare "Beneficiarul acceptă finanțarea nerambursabilă și se angajează să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul contract și cu legislația națională și comunitară în vigoare.".
În același sens dispozițiile art. 5 - Eligibilitatea cheltuielilor alin. (1) dispun că "Cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu Hotarârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare și cu Ordinul comun al Ministrului economiei și finanțelor nr. 1549/16.05.2008 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de investiție.".
Or, dispozițiile art. 2 alin. (1) din Hotarârea Guvernului nr. 759/2007 prevăd că "Pentru a fi eligibilă o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 și art. 5 alin. (2):
a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare;
b) să fie însoțită de facturi, în conformitate cu prevederile legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate și identificate;
c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanțare sau ale contractului de finanțare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;
d) să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare.".
Totodată, Ghidul solicitantului precizează că "solicitantul eligibil în sensul prezentului ghid, reprezintă entitatea care îndeplinește cumulativ criteriile enumerate și prezentate...", criterii printre care se regăsește și cel potrivit căruia "unitățile administrativ teritoriale vor face dovada proprietății clădirii și terenului subiect al cererii de finanțare...".
Conform constatărilor autorității de audit, însușite de structura de control: prevederilor art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011, "Zidul de sprijin executat ca un de șantier nr. 1 are o lungime de 12 m și nu intersectează în niciun punct pus la dispoziția proiectului de către partenerul Baia de Fier", cu alte cuvinte nu se află în afara zonei de amplasament a obiectivului de investiție Post Salvamont Peștera Muierii.
Or, din împrejurările relatate rezultă că în cererea de finanțare nu s-au făcut referiri la terenul pe care s-a realizat zidul de sprijin și nici nu au fost depuse documente, respectiv certificatul de urbanism care să ateste regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor la data solicitării.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte nu poate reține susținerile intimate reclamante potrivit cărora, neluarea măsurilor de stabilizare a terenului și nerealizarea zidului de sprijin, dren și rigolă pentru apele de suprafață, în regim de urgență ar fi avut drept consecință afectarea prin degradare a investiției ce era realizată, la momentul respectiv, în procent de 90%, fapt ce ar fi putut conduce la compromiterea implementării proiectului prin nerealizarea indicatorilor asumați prin Contractul de finanțare nr. x/2011 de către Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Gorj, întrucât poziționarea și execuția zidul de sprijin, dren și rigolă pentru apele de suprafață, acestea reprezetând în mod evident o modificare a documentației necesare realizării obiectivului de investiție.
Față de toate acestea, Înalta Curte apreciază că în mod greșit instanța de fond a constatat nelegalitatea actelor contestate, intimata reclamantă având obligația, să depună împreună cu cererea de finanțare și documentele necesare execuției zidului de sprijin și să previzioneze asupra cheltuielilor necesare edificării acestuia.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1), (8) C. proc. civ. invocat de recurent este întemeiat, în temeiul art. 496 alin. (1) și (2) din același act normativ, raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul declarate de pârât, va casa sentința recurată și în rejudecare, va respinge acțiunea, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (fost Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene) împotriva sentinței civile nr. 3951 din 9 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează, în tot, sentința recurată și, în rejudecare, respinge acțiunea ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iulie 2020.