ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3448/2020

Ședința publică din data de 10 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Gorj a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, Serviciul de Constatare și Stabilire Nereguli - POR, București, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună:

- anularea Deciziei nr. 326/28.09.2016 privind soluționarea contestației formulate de către UAT - Județul Gorj, înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x/26.08.2016, având ca obiect anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 65094, încheiată în data de 13.07.2016, privind proiectul "Reabilitare drum județean DJ 675, km 0+000 - km 25+000, Târgu-Cărbunești - Țicleni - Peșteana Jiu", cod SMIS 3074, beneficiar Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Gorj, de Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli - POR, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;

- anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/13.07.2016;

- exonerarea reclamantei de la plata sumelor aferente valorii creanței bugetare rezultate din aplicarea corecției financiare de 5%, respectiv, 4.884,76 RON, ale cărei elemente sunt detaliate în titlul de creanță - nota de constatare nr. x/13.07.2016.

Prin sentința civilă nr. 998 din 21 martie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Gorj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, Serviciul de Constatare și Stabilire Nereguli, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 998 din 21 martie 2017, pronunțată de Curtea de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Gorj, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 06 februarie 2018, intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de către intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamanta își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță. Astfel, cererea de recurs se limitează la reluarea conținutului cererii de chemare în judecată, fără a se formula critici raportat la conținutul concret al hotărârii atacate.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

În cauză, întrucât recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor impuse de dispozițiile legale mai sus menționate și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la preluarea argumentelor expuse prin cererea de chemare în judecată, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va constata nul recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Gorj - Consiliul Județean Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului.

Constată nul recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Gorj - Consiliul Județean Gorj împotriva sentinței nr. 998 din 21 martie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iulie 2020.