ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1875/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1875/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 15 mai 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii anularea hotărârii nr. 250/05.03.2019 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și a hotărârii din 10.04.2019 prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată împotriva hotărârii nr. 250/05.03.2019, precum și obligarea pârâtului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul reclamantului de la Judecătoria Buhuși la Judecătoria Moinești.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 81/2019 din 12 septembrie 2019 Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția de inadmisibilitate, a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători, a anulat Hotărârea nr. 250/05.03.2019 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și adresa nr. x/12.04.2019 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii în care este materializată soluția dată plângerii prealabile formulate de reclamant împotriva hotărârii nr. 250/05.03.2019 și a obligat pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să dispună transferul reclamantului A. de la Judecătoria Buhuși la Judecătoria Moinești.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva Sentinței 81/2019 din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.
Recurentul-pârât a depus la dosar note de ședință prin care a arătat că intimatul-reclamant nu mai justifică un interes în susținerea cererii de anulare a Hotărârii emisă de secția pentru judecători, având în vedere că s-a admis transferul acestuia de la Judecătoria Buhuși la Judecătoria Moinești.
La termenul de judecată din 15 mai 2020, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei de interes a recurentului-pârât în susținerea căii de atac exercitate, în raport de împrejurarea că după pronunțarea instanșei de fond și exercitarea căii de atac, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererea de transfer a intimatului.
Hotărârea și considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția lipsei de interes a recursului este întemeiată, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că nu se poate reține lipsa de interes a reclamantului în promovarea acțiunii, având în vedere că la momentul învestirii instanței de judecată, a existat interesul reclamantului de a anula un act administrativ considerat vătămător pentru drepturile sale, acest interes subzistând pe tot parcursul judecării cauzei în fața instanței de fond și chiar după pronunțarea sentinței și exercitarea căii de atac a recursului de către autoritatea pârâtă.
În ceea ce privește însă interesul recurentului-pârât în susținerea căii de atac, Înalta Curte reține că, într-adevăr, activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat.
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.
Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea autorității pârâte la aprobarea transferului judecătorului reclamant de la o instanță la alta, în acord cu prevederile legale invocate în cauză, în stabilirea interesului procesual în susținerea recursului se au în vedere și evenimentele survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv, actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.
În acest context, Înalta Curte reține că recurentul-pârât nu mai justifică un interes în susținerea cererii de recurs, având în vedere prin Hotărârea emisă de secția pentru judecători la data de 02.04.2020 s-a admis transferul acestuia de la Judecătoria Buhuși la Judecătoria Moinești, fiind îndeplinită obligația stabilită prin sentința de fond, cu efectul recunoașterii pretențiilor reclamantului.
Prin urmare, interesul de a acționa al pârâtului nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., iar o eventuală soluție de admitere a recursului, ar fi lipsită de eficacitate juridică, fiind stins raportul juridic obligațional dedus judecății.
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția lipsei de interes invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinței nr. 81/2019 din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 mai 2020.