ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1028/2020

Ședința publică din data de 20 februarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 09.09.2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a -IX - a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul de Administrație al Regiei Autonome Autoritatea Aeronautică Civilă Română - CA al RA-AACR, cerere de suspendare a efectelor unui act administrativ până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a acestui act, solicitând suspendarea efectelor actului administrativ emis de CA al RA-AACR - Hotărârea (HCA) nr. 12 din 23 august 2019, punctul 7 - prin care a fost înființat un post de director, în subordinea directorului general adjunct 2, în vederea punerii în aplicare a Deciziei definitive nr. 3539 din 12 iulie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII- a, prin care pârâta RA-AACR este obligată să îl reintegreze în funcția avută anterior concedierii. De asemenea, ca act subsecvent suspendării actului administrativ, să se dispună executarea obligației de reintegrare dispuse de instanța de muncă.

Funcția pe care a avut-o anterior concedierii, a arătat reclamantul, este de director al Direcției Securitate Aeronautică, pârâta RA-AACR fiind obligată de instanță să îl reintegreze în această funcție, și nu în altă funcție înființată artificial pentru așa-zisa punere în aplicare a deciziei Curții, după cum dispune punctul 7, primul alineat, din HCA nr. 12 din 23 august 2019, aspect care constituie neducerea la îndeplinire a unei hotărâri judecătorești definitive.

Prin sentința civilă nr. 479 din 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins excepția decăderii reclamantului din dreptul de a mai depune și a se folosi de înscrisul atașat răspunsului la întâmpinare ca nefondată.

A respins cererea de suspendare a executării actului administrativ privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul de Administrație al Regiei Autonome Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ca neîntemeiată.

Instanța de fond a reținut că actul administrativ - pct. 7 al deciziei nr. 12 din 23.08.2019 adoptată de Consiliul de Administrație al R.A. Autoritatea Aeronautică Civilă Română - a fost adoptat în vederea punerii în executare a deciziei civile nr. 3539 din 12.07.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care s-a dispus reintegrarea reclamantului în funcția avută anterior concedierii.

În opinia reclamantului, modalitatea în care a procedat pârâtul pentru punerea în executare a deciziei menționate anterior conturează elementele existenței cazului bine justificat, condiție stabilită de prevederile art. 14 din Legea 554/2004 pentru a se dispune suspendarea actului.

Instanța de fond nu a primit și valorificat în modalitatea propusă această susținere a reclamantului, întrucât pretinsa nelegalitate care trebuie să rezulte cu puterea evidenței trebuie să vizeze condițiile de fond sau de formă ale actului administrativ și nu aspecte extrinseci acestuia cum ar fi elementul exterior care a determinat adoptarea actului.

În cauză, reclamantul nu a invocat motive de nelegalitate care privesc în mod direct actul administrativ a cărui suspendare a fost solicitată sub aspectul nerespectării condițiilor de legalitate ale acestuia, nemulțumirea sa vizând în realitate neexecutarea întocmai a dispozițiilor hotărârii judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea sa.

Așadar, pretinsa nerespectare de către pârât a dispozițiilor deciziei civile nr. 3539 din 12.07.2019 de reintegrare a reclamantului pe funcția deținută anterior constituie un aspect care poate fi analizat/cenzurat prin utilizarea mecanismelor stabilite pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești și nu pe calea procedurală a suspendării prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004.

În concluzie, în ceea ce privește decizia pârâtului de a înființa un post de director "în subordinea Directorului General adjunct 2", nu au fost invocate elemente de nelegalitate aparentă care să determine concluzia îndeplinirii condiției cazului bine justificat. Faptul că decizia a fost adoptată în scopul executării deciziei civile nr. 3539 din 12.07.2019 constituie un aspect care privește executarea obligației stabilite prin această hotărâre iar în măsura în care partea consideră că aceasta nu a fost realizată întocmai are la dispoziție procedura executării silite.

Împotriva sentinței civile recurate a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate, invocând cazul de casare prev. de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

A susținut recurentul-reclamant că instanța de fond a respins cererea sa motivând că este un aspect care poate fi analizat/cenzurat prin utilizarea mecanismelor stabilite pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești și nu pe calea procedurală a suspendării prevăzute de ari:. 14 din Legea 554/2004 și că decizia atacată constituie un aspect care privește executarea obligației stabilite prin această hotărâre, iar în măsura în care partea consideră că aceasta nu a fost realizată întocmai are la dispoziție procedura executării silite.

A mai arătat recurentul că instanța de fond a abordat actul administrativ atacat numai ca pe o pretinsă nerespectare a dispozițiilor deciziei civile nr. 3539/12.07.2019, omițând să se pronunțe în privința evidentelor încălcări ale legii, respectiv art. 56 alin. (2) raportat la alin. (1) lit. e) din Codul muncii, aspect invocat de reclamant în cererea introductivă, și art. 80, alin. (2) din Codul muncii, precizat în răspunsul la întâmpinare.

Curtea de Apel era obligată să se pronunțe în privința motivelor descrise și, prin urmare, să observe că emitentul actului atacat și-a depășit competențele, actul administrativ trebuie să fie făcut în aplicarea legii și nu împotriva acesteia, niciun emitent de act administrativ nu poate nesocoti legea.

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Înalta Curte, examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția lipsei de interes a recursului invocată de intimat, urmează a o admite, pentru următoarele considerentele:

Conform art. 32 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ., justificarea unui interes este o condiție de exercitare a oricărei cereri, inclusiv a unei cereri de recurs.

Conform art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport de prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Interesul reprezintă o condiție generală de exercitare a dreptului la acțiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuie să subziste nu doar cu prilejul promovării acțiunii, ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Condiția interesului se verifică nu numai la introducerea cererii, ci trebuie îndeplinită pe toată durata procesului civil, inclusiv în exercitarea căilor de atac.

În măsura în care promovarea unei căi de atac nu prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.

Recurentul nu mai justifică un folos practic, legitim, și actual în obținerea unei soluții de admitere a recursului.

Recursul este lipsit de interes având în vedere următoarele înscrisuri depuse în recurs:

Prin raportul înregistrat sub nr. x/19.12.2019 la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, privind plata drepturilor salariale cuvenite în baza hotărârii judecătorești definitive pronunțate în dosarul nr. x/2017, s-au menționat următoarele:

"Având în vedere hotărârea judecătorească în dosarul nr. x/2017, prin care angajatorul este obligat la plata drepturilor salariale actualizate ale domnului A. de la momentul desfacerii Cltvl și până la data reintegrării, și ținând seama că prin Hotărârea nr. 18 a Consiliului de Administrație din 05.12.2019, suma necesară plății acestor drepturi salariale și contribuții sociale aferente perioadei 2017-2019 au fost realocate în cadrul BVC al AACR pe anul 2019 la cap. "Cheltuieli cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătorești" și la cap. "Cheltuieli cu asigurările și protecția socială", propunem efectuarea plății drepturilor drepturilor salariale actualizate ale domnului A. pentru perioada octombrie 2017 - noiembrie 2019, urmând ca în fiecare lună, până la momentul reintegrării efective, să-i achităm drepturile care i se cuvin.

De asemenea, vă informăm că dacă drepturile salariale cuvenite în baza hotărârii judecătorești definitive pronunțată în dosarul nr. x/2017, prevăzute la cap. "Cheltuieli cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătorești" din BVC al AACR pe anul 2019, nu vor fi achitate în anul 2019, atunci aceste cheltuieli vor trebui să fie cuprinse în BVC al AACR pe anul 2020, fapt ce va determina majorarea cheltuielilor de la Cap. "Cheltuieli cu personalul" pentru anul 2020. în condițiile respectării nivelului indicatorilor de performanță din planurile de administrare, această situație ar conduce în anul 2020 la diminuarea cheltuielilor de natură salarială și implicit la diminuarea câștigului mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială."

Prin Hotărârea nr. 19 20.12.2019, Consiliul de Administrație al Regiei Autonome - Autoritatea Aeronautică Civilă Română, legal constituit conform Ordinului MT nr. 1503/31.10.2019, în ședința extraordinară din data de 19.12.2019, a hotărât, pe baza materialelor prezentate și a discuțiilor purtate, următoarele:

"Consiliul de Administrație a luat act de situația juridică a domnului A. ca urmare a soluției definitive pronunțată de Curtea de Apel București privind reintegrarea acestuia în funcția avută anterior concedierii și a fost de acord cu modificarea structurii organizatorice a AACR începând cu data prezentei, în vederea punerii în aplicare a deciziei civile nr. 3539/12.07.2019 a Curții de Apel București, secția a Vll-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări social. Astfel, se înființează Direcția Securitate Aeronautică (18/1), în subordinea Directorului General, care va avea în componența sa Compartimentul Audit de Securitate Aeronautică (17/-). Funcția de Director înființată prin HCA nr. 12/23.08.2019, pct. 7 se transformă în Director al Direcției Securitate Aeronautică.

Ca urmare a celor hotărâte Consiliul de Administrație solicită conducerii executive luarea tuturor măsurilor necesare pentru ducerea la îndeplinire a soluției instanței conform prevederilor legale și în termenul prevăzut de legislație".

Prin Decizia nr. 197 din 201.12.2019, luând în considerare Hotărârea Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile_Române nr. 19/19.12.2019, pct. 6 Diverse 3, în baza prevederilor Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 12/05.07.2017, pct. 12 privind numirea Directorului General, precum și competențele stabilite prin Contractul de mandat nr. x/10.07.2017 încheiat între R.A. Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Consiliul de Administrație și domnul B. în calitate de Director General, pentru punerea în executare a deciziei civile nr. 3539/12.07.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vll-a în cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2017, în temeiul prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, Directorul General al Autorității Aeronautice Civile Române a decis următoarele:

"Art. 1. Începând cu data de 23.12.2019 domnul A. se reintegrează în cadrul AACR - RA, în baza aceluiași contract individual de muncă în funcția de Director al Direcției Securitate Aeronautică.

Art. 2. Drepturile salariale actualizate ale domnului A. sunt cuprinse în Actul Adițional la Contractul Individual de Muncă nr. 64/17.12.2013, anexă la prezenta decizie.

Art. 3. Compartimentul Resurse Umane din cadrul Serviciului Juridic și Resurse Umane comunică domnului A. prezenta decizie.

Art. 4. Serviciul Juridic și Resurse Umane aduce la îndeplinire prevederile prezentei decizii."

Prin Decizia nr 9/08.01.2020, având în vedere că la data de 07.01.2020 domnul A. - Director Direcția Securitate Aeronautică îndeplinea cumulativ condițiile de vârstă standard și stagiul minim de cotizare pentru pensionare limită de vârstă, luând în considerare art. 10 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a AACR, anexă la Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înființarea Autorității Aeronautice Civile Române, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 12/05.07.2017, pct. 12 privind numirea directorului general, precum și competențele stabilite prin Contractul de mandat nr. x/10.07.2017 încheiat între R.A. Autoritatea Aeronautică Civilă Română prin Consiliul de Administrație și domnul B. în calitate de Director General, în conformitate cu dispozițiile art. 55 lit. a), art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii -Legea 53/2003, republicat, ale art. 211 a) din Legea nr. 62/2011 și ale art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată și completată, coroborate cu prevederile art. 15 alin. (1) și ale art. 62 (1) lit. a) din CCM al AACR în vigoare, în temeiul prevederilor art. 56 alin. (2) din Codul Muncii -Legea 53/2003, republicat, Directorul General al Regiei Autonome Autoritatea Aeronautică Civilă Română a decis următoarele:

"Art. 1. Se constată că la data de 07.01.2020, Contractul Individual de Muncă nr. 64/17.12.2013 al domnului A. - Director -Direcția Securitate Aeronautică din subordinea Directorul General, a încetat de drept.

Art. 2. Se acordă domnului A. o indemnizație de pensionare în cuantum de 3 salarii de bază brute lunare pentru o vechime neîntreruptă în cadrul AACR de 6 ani.

Art. 3. Prezenta decizie se comunică domnului A. în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii și poate fi contestată în termen de 45 de zile de la data comunicării la Tribunalul București, secția a Vlll-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Art. 4. Serviciul Juridic și Resurse Umane, Direcția Securitate Aeronautică și domnul A. aduc la îndeplinire prevederile prezentei decizii."

În raport cu aceste noi hotărâri și decizii intervenite în raportul juridic existent între recurentul-reclamant și intimatul-pârât, Înalta Curte constată că prezentul recurs este lipsit de interes, atâta vreme cât recurentul a fost repus în drepturile sale, fiind reintegrat în baza aceluiași contract individual de muncă în funcția de Director al Direcției Securitate Aeronautică începând cu data de 23.12.2019 în cadrul AACR-RA, contractul individual de muncă încetând la data de 07.01.2020 prin pensionare.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 479 din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 februarie 2020.