ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 723/2021

Ședința publică din data de 24 martie 2021

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 3 octombrie 2019 pe rolul Tribunalului Suceava, secția I civilă, sub număr de dosar x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SNTFC CFR Calatori S.A. București - Sucursala Regionala de Transport Feroviar Iași a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună recuperarea cheltuielilor de judecată, respectiv obligarea unității la plata diferenței de onorar expert în cuantum de 15.600 RON; cu cheltuieli de judecată din prezentul dosar (taxa timbre, onorar avocat etc.).

Prin sentința nr. 93 din 11 februarie 2020, Tribunalul Suceava, secția I civilă a respins excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului reclamantului, invocată de către pârâtă prin întâmpinare, ca nefondată.

A respins excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâtă prin întâmpinare, ca nefondată.

A respins acțiunea având ca obiect "pretenții", formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SNTFC CFR Călători S.A.București - Sucursala Regională de Transport Feroviar, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia nr. 678 din 21 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019 a fost admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 93 din 11 februarie 2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SNTFC CFR Călători S.A. București - Sucursala Regională de Transport Feroviar; a fost schimbată sentința atacată în sensul că a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul A. și a fost obligată pârâta SNTFC CFR Călători S.A. București - Sucursala Regională de Transport Feroviar să achite reclamantului A. suma de 5800 RON.

S-au menținut dispozițiile sentinței prin care s-au soluționat excepțiile invocate în cauză.

A fost obligată intimata să achite apelantului 1700 RON cheltuieli de judecată la fond și în apel.

Prin cererea înregistrată la 17 decembrie 2020 pe rolul Curții de Apel Suceava, sub număr de dosar x/2020, SNTFC CFR Călători S.A. București - Sucursala Regională de Transport Feroviar Iași a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 678 din 21 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

În motivare a arătat că în dosarul nr. x/2019 s-a pronunțat decizia nr. 678, rămasă definitivă la 21 octombrie 2020, prin care s-a soluționat apelul declarat de reclamantul A. având ca obiect "pretenții", s-a schimbat sentința atacată în sensul că s-a admis în parte cererea formulată de reclamant și a obligat pârâta la plata către acesta a sumei de 5800 RON reprezentând diferență onorariu expert și la plata sumei de 1700 RON reprezentând cheltuieli de judecată de la fond și apel.

Menționează că, anterior, prin sentința civilă nr. 93/11.02.2020 a Tribunalului Suceava pronunțată în dosarul nr. x/2019, s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de revizuentă prin întâmpinarea formulată la cererea introductivă de instanță și s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

Precizează că, în susținerea excepției autorității de lucru judecat, a învederat instanței că prin decizia nr. 664/19.06.2019, Curtea de Apel Suceava a admis în parte acțiunea și a obligat revizuenta din prezenta cauză să plătească intimatului cheltuieli de judecată din apel în cuantum de 9.505 RON constând în onorariu avocat în cuantum de 5505 RON și onorariu expert în sumă de 4000 RON dându-se incidență prevederilor art. 453 pct. (l) și (2) C. proc. civ.

Acțiunea fiind admisă în parte, a susținut că în mod corect, instanța de control judiciar a stabilit pentru fiecare parte cuantumul cheltuielilor de judecată ce urmau a fi achitate.

A arătat faptul că reclamantul A. nu avea dreptul de a solicita diferența de onorariu expert în sumă de 15.600 RON pe cale separată din moment ce a fost obligat la plata acestei sume printr-o hotărâre rămasă definitivă, respectiv Decizia nr. 664/19.06.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2016 de către Curtea de Apel Suceava.

Mai mult, în susținerea acestei excepții, precizează că a demonstrat instanței faptul că expertiza a fost efectuată la solicitarea reclamantului-apelant, iar dovada achitării în totalitate a cheltuielilor de judecată, respectiv a diferenței reprezentând contravaloare prestație efectuată de către expertul numit în cauză pentru efectuarea expertizei, cade în sarcina acestuia care a solicitat administrarea probei cu expertiză, fiind datorate în temeiul dispozițiilor art. 22 pct. (l), (2) si (3) din Ordonanța nr. 2/2000, modificată, deoarece între partea care solicită expertiza - reclamant - și expert a luat naștere un raport obligațional și anume: pentru parte, cel de a solicita efectuarea expertizei, iar pentru expert, contravaloarea prestației pentru lucrarea efectuată.

A mai arătat și faptul că decontul privind onorariul definitiv stabilit, fusese depus la dosar, dar nu a fost contestat de reclamant astfel, instanța, dând incidență dispozițiilor art. 339 alin. (2) C. proc. civ., a încuviințat onorariul definitiv solicitat de expert.

Tot în susținerea excepției autorității de lucru judecat, a învederat instanței că pe rolul Curții de Apel Suceava s-a aflat și dosarul nr. x/2019 prin care reclamantul A. a solicitat completarea/lămurirea dispozitivului aceleiași decizii nr. 664/19.06.2019, în sensul de a fi înserată mențiunea ca după achitarea diferenței de onorariu expert în sumă de 15.600 RON de către acesta, unitatea sa să fie obligată și la plata acestei sume însă, instanța a respins cererea, ca nefondată.

Așa cum a menționat mai sus, prin sentința civilă nr. 93/11.02.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Suceava a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de aceasta, motivând că pentru existența autorității de lucru judecat fiind necesară tripla identitate de părți, obiect și cauză, în speța de față nu ar exista identitate în ceea ce privește cea de-a treia condiție cauză.

Precizează că din ampla susținere a excepției autorității de lucru judecat învederate, instanța nu a reținut decât faptul că "în Decizia nr. 758/24.09.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Curtea de Apel Suceava, față de care s-a invocat existența autorității de lucru judecat cauza a fost completarea hotărârii, în vreme ce în prezentul dosar cauza o reprezintă răspunderea procesuală a pârâtei căzute în culpă în dosarul nr. x/2016".

Apreciază că dacă instanța ar fi avut în vedere toate apărările formulate și ar fi ținut cont de toate înscrisurile depuse la dosar de aceasta în susținerea acestei excepții, ar fi constatat că prin decizia nr. 664/19.06.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă, Curtea de Apel Suceava a stabilit culpa reclamantului și l-a obligat să plătească Biroului local de expertize judiciare și tehnice contabile de pe lângă Tribunalul Suceava suma de 15.600 RON în contul expertului B., reprezentând diferență onorariu expert neachitată pentru efectuarea raportului de expertiză. Reclamantul a achitat onorariul expertului doar în parte (4000 RON), deși i se pusese în vedere să achite onorariul în întregime prin încheierea din 19.03.2019 și încheierea din 16.04.2019, în condițiile în care plata onorariului expertului fusese stabilită în sarcina reclamantului prin încheierea din 11.10.2018.

Astfel, consideră că motivarea sentinței civile nr. 93 din 11 februarie 2020 ar fi trebuit să se axeze pe decizia nr. 664/19.06.2019 (definitivă și irevocabilă) pronunțată în dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Suceava prin care se stabilise culpa reclamantului și în care exista tripla identitate de părți, obiect si cauză și nu numai pe decizia nr. 758/24.09.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Curtea de Apel Suceava ce a avut ca obiect "completare dispozitiv" prin care s-a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 664/19.06.2019.

Consideră că în soluționarea cauzei instanța nu a avut în vedere autoritatea de lucru judecat existentă în cauză, ceea ce a condus la hotărâri potrivnice, în sensul dispus de dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Solicită admiterea cererii de revizuire și anularea în tot a deciziei nr. 678 din 21 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Intimatul A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire.

Revizuenta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat, în esență, respingerea apărărrilor formulate de intimat.

La termenul din 20 ianuarie 2021, Curtea de Apel Suceava, având în vedere faptul că hotărârile, presupus a fi contradictorii în cauză, sunt decizii pronunțate de Curtea de Apel Suceava și observând dispozițiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., a invocat, din oficiu, excepția necompetenței sale materiale în soluționare cererii de revizuire și a rămas în pronunțare față de această excepție.

Prin decizia nr. 35 din 20 ianuarie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de revizuentul SNTFC CFR Călători S.A. București - Sucursala Regională de Transport Feroviar Iași, împotriva deciziei nr. 678 din 21 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, intimat fiind A., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub număr de dosar x/2020

În aplicarea dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. raportat la art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că revizuirea formulată de SNTFC CFR CĂLĂTORI S.A. BUCUREȘTI - SUCURSALA REGIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI IAȘI este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

"există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Este de reținut că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci acela al respectării principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea lui.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută doar dacă există hotărâri ale căror dispozitive conțin prevederi de neconciliat, care astfel nu se pot executa simultan, respectiv își au suportul în respectarea puterii lucrului judecat a unei hotărâri date într-un proces anterior, situație față de care este absolut necesar ca cea de-a doua instanță să nu fi cunoscut existența hotărârii anterioare sau să nu se fi pronunțat asupra excepției privitoare la puterea lucrului judecat.

Prin urmare, hotărârile pretins contradictorii trebuie să fi fost pronunțate în procese sau dosare diferite, iar în al doilea proces, să nu fi fost invocată excepția puterii de lucru judecat, sau chiar dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

În ipoteza în care, însă, în litigiul în care a fost dată cea din urmă hotărâre, instanța s-a pronunțat asupra excepției autorității de lucru judecat, acest aspect nu mai poate fi reanalizat de către instanța de revizuire.

Rațiunea acestei condiții este aceea ca instanța de revizuire învestită cu soluționarea unei cereri întemeiate pe art. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., să nu încalce ea însăși autoritatea de lucru judecat a hotărârii a cărei anulare se solicită.

În speță, atât Tribunalul Suceava, în primă instanță, cât și Curtea de Apel Suceava, în calea de atac a apelului (prin decizia a cărei revizuire se solicită) au avut în vedere excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâta SNTFC CFR Călători S.A. București - Sucursala Regională de Transport Feroviar Iași, în raport cu decizia civilă nr. 664/2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr x/2016

În considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel Suceava a reținut sub un prim aspect că onorariul total pentru expertiză se ridică la suma de 19.600 RON, pârâtul fiind obligat la plata sumei de 4000 de RON prin decizia nr. 664/19.06.2019.

Al doilea aspect pe care Curtea de Apel Suceava l-a reținut a fost acela că, prin decizia nr. 59/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că cheltuielile de judecată pot fi cerute și pe calea unei acțiuni separate, dispozițiile art. 453 C. proc. civ. rămînînd aplicabile.

Pe fondul cauzei, s-a apreciat că prima instanță a apreciat greșit faptul că prin decizia nr. 664/2019 s-au acordat parțial cheltuielile de judecată reprezentând onorar expert pentru faptul că acțiunea a fost admisă în parte. Dimpotrivă, a obligat pârâtul la plata cuantumului reprezentând avansul onorariului expertului, neacordând nimic din diferența de 15.600 RON, întrucât la acea dată nu fusese încă achitată.

Așa fiind, Înalta Curte constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel care a pronunțat decizia nr. 678 din 21 octombrie 2020, a cărei revizuire se solicită, au analizat, în raport cu decizia nr. 664 din 19 iunie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Suceava, elementele referitoare la autoritatea de lucru judecat, iar simpla nemulțumire a revizuentei cu privire la dezlegarea dată de instanța de apel asupra acestor chestiuni, nu poate deschidea calea de atac a revizuirii.

Aceasta întrucât, astfel cum s-a arătat mai sus, pentru a fi admisibilă cererea de revizuire pe temeiul în discuție, este necesar ca în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat, ceea ce nu se poate reține în cauză.

Prin urmare, nu se mai poate repune în discuție pe calea prezentei revizuiri maniera de soluționare a excepției autorității de lucru judecat, întrucât nu poate fi ignorată nici consecința insecurității raporturilor juridice.

Dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție trebuie interpretat în lumina preambulului acesteia, care enunță preeminența dreptului ca element de patrimoniu comun statelor contractante.

Unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (Cauza Brumărescu contra României, paragraful 61).

În mod constant, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluționat definitiv, numai în scopul de a obține o rejudecare a cauzei; revizuirea nu poate avea semnificația unui "apel deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanțe esențiale și imperative.

Pentru rațiunile înfățișate, în temeiul art. 509 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire întemeiată în drept pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuenta SNTFC CFR CĂLĂTORI S.A. BUCUREȘTI - SUCURSALA REGIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI IAȘI împotriva deciziei nr. 678 din 21 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta SNTFC CFR CĂLĂTORI S.A. BUCUREȘTI - SUCURSALA REGIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI IAȘI împotriva deciziei nr. 678 din 21 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2021.