ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1768/2021

Ședința publică din data de 21 septembrie 2021

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 12.08.2019 pe rolul Tribunalului Timiș, secția a II-a civilă, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., în contradictoriu cu pârâta M. S.A., au solicitat instanței să oblige pârâta la plata următoarelor sume: 230.000 euro, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale cauzate prin producerea accidentului; 5060 RON, reprezentând daune materiale, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin sentința civilă nr. 368/26.06.2020, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. x/2019 s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., în contradictoriu cu pârâta M. S.A., având ca obiect pretenții.

A fost obligată pârâta la plata către reclamanții B., C., D. a sumei de 15.000 euro, echivalent în RON la data plății efective, pentru fiecare în parte, cu titlu de daune morale.

A fost obligată pârâta la plata către reclamanții E., F., G., H., I. a sumei de 2.000 euro, echivalent în RON la data plății efective, pentru fiecare în parte, cu titlu de daune morale.

A fost obligată pârâta la plata către reclamanții J., K. și L. a sumei de 5.000 euro, echivalent în RON la data plății efective, pentru fiecare în parte, cu titlu de daune morale.

A fost obligată pârâta la plata către reclamanți a sumei de 3.300 RON, cu titlu de daune materiale; s-a respins, în rest, acțiunea și s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 368/26.06.2020, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. x/2019, au declarat apel reclamanții B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. prin care au solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței civile nr. 368/26.06.2020, pronunțată de Tribunalul Timiș și, rejudecând cauza, să se dispună majorarea sumelor acordate cu titlu de despăgubiri morale și materiale, în acord cu cele solicitate prin acțiunea introductivă.

Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel și pârâta M. S.A., prin care a solicitat respingerea daunelor morale acordate reclamanților E., F., G., H. și I., în calitate de nepoți ai defunctei N., cu cheltuieli de judecată ce vor fi dovedite în condițiile și termenele prevăzute de art. 451-453 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 30/A din 18 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, a fost respins apelul declarat de pârâta M. S.A. împotriva sentinței primei instanțe și a fost admis apelul reclamanților B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. împotriva aceleiași sentințe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că: a majorat daunele morale acordate reclamanților B., C., D. la suma de 30.000 euro pentru fiecare dintre acești reclamanți; a menținut, în rest, dispozițiile hotărârii apelate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta M. S.A., solicitând casarea, în parte, a deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, strict cu privire la obligarea recurentei la plata daunelor morale acordate reclamanților B., C., D. - fiii și fiica victimei, precum și cele acordate reclamanților E., F., G., H. ȘI I. - nepoții victimei, în conformitate cu prevederile art. 497 C. proc. civ.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost comunicată intimaților la 21.04.2021, 22.04.2021 și 23.04.2021, care nu au formulat întâmpinare.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispozițiilor art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalității căilor de atac, statuat de prevederile art. 457 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 și care presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că ele nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din Constituție, care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condițiile legii.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 30/A din 18 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă într-un litigiu circumscris sferei asigurărilor, întrucât pretențiile deduse judecății sunt pretinse de terții vătămați de la asigurătorul de răspundere civilă obligatorie și care au ca temei contractul de asigurare încheiat între asigurător și intervenientul forțat.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Așadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată deduse judecății - 12 august 2019, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce privește anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc și cele izvorând din asigurări.

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunțare, în accepțiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă M. S.A. împotriva deciziei civile nr. 30/A din 18 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă M. S.A. împotriva deciziei civile nr. 30/A din 18 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 septembrie 2021.