ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1731/2021

Ședința publică din data de 16 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2016 pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, sub nr. x/2016, reclamantul Fondul Local de Garantare Focșani IFN S.A. - Filiala F.N.G.C.I.M.M. a chemat în judecată pe pârâtul Fondul Român de Contragarantare S.A., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 355.494,72 RON și a dobânzii legale de la data de 30 mai 2014 (data de la care obligația de plată a devenit scadentă), pe care a cuantificat-o la suma de 65.652 RON și acordarea dobânzilor, în continuare, de la data introducerii acțiunii până la data restituirii integrale a sumelor datorate, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 6749 din 25 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2016, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Fondul Local de Garantare Focșani IFN S.A. - Filiala F.N.G.C.I.M.M., în contradictoriu cu pârâtul Fondul Român de Contragarantare S.A.; pârâtul a fost obligat la plata sumei de 355.494,72 RON și a dobânzii legale aferente acestei sume, calculate de la data scadenței (30.05.2014) până la data achitării efective a debitului; de asemenea, pârâtul a fost obligat la plata sumei de 9.578 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pârâtul Fondul Român de Contragarantare S.A. a formulat apel, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței atacate și respingerea cererii de chemare în judecată formulate de Fondul Local de Garantare IFN S.A.

Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin decizia civilă nr. 20/A din 9 ianuarie 2018, a respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul Fondul Român de Contragarantare S.A. împotriva sentinței civile nr. 6749/25.10.2016 pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Fondul Local de Garantare Focșani IFN S.A. - Filiala F.N.G.C.I.M.M.

Prin decizia nr. 1332 din 17 septembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, s-a admis recursul declarat de pârâtul Fondul Român de Contragarantare S.A. împotriva deciziei civile nr. 20/A din 9 ianuarie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, care a fost casată, cauza fiind trimisă spre o nouă judecată aceleiași instanțe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2016*, la data de 5 noiembrie 2019.

În rejudecare, prin încheierea din 28 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, s-a suspendat judecata apelului formulat de apelantul-pârât Fondul Român de Contragarantare S.A. împotriva sentinței civile nr. 6749/25.10.2016, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Fondul Local de Garantare Focșani IFN S.A. - Filiala F.N.G.C.I.M.M., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurentul-pârât Fondul Român de Contragarantare S.A., solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la aceeași instanță. Totodată, a solicitat obligarea intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei.

S-a arătat că instanța de apel a procedat, în mod nejustificat, la suspendarea judecății apelului, fără să țină cont de împrejurarea că la finalul cererii de apel apelantul a solicitat judecata cauzei în lipsă.

Intimatul-reclamant Fondul Local de Garantare Focșani IFN S.A. - Filiala F.N.G.C.I.M.M. nu a formulat întâmpinare în cauză.

Conform art. 493 alin. (2) - (4) din C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, deci, anterioară modificărilor aduse prin Legeanr. 310/2018, a fost întocmit un raport asupra admisibilității în principiu a recursului, raport care, după analiza acestuia în completul de filtru, a fost comunicat părților, cu mențiunea că acestea pot depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare.

Părțile nu au înțeles să uzeze de acest drept.

Prin încheierea din 27 mai 2021 s-a admis, în principiu, recursul declarat de recurentul-pârât Fondul Român de Contragarantare S.A., stabilindu-se termen la data de 16 septembrie 2021, pentru judecata pe fond a acestuia, în ședință publică, cu citarea părților, când s-a pronunțat prezenta decizie.

Analizând încheierea atacată, în limita controlului de legalitate, Înalta Curte a reținut următoarele:

Criticile recurentului-pârât Fondul Român de Contragarantare S.A., în sensul aplicării greșite a dispozițiilor legale referitoare la suspendarea judecății apelului, se circumscriu ipotezei reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva căruia vor fi analizate.

Acest motiv de casare este incident când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., "judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".

Din analiza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 teza a II-a din C. proc. civ., rezultă că atâta timp cât apelantul a solicitat, în primul ciclu procesual, judecarea apelului în lipsă, nu mai este necesară reiterarea acestei cereri în caz de casare cu trimitere în vederea rejudecării apelului.

Această ipoteză normativă a fost încălcată de curtea de apel când a adoptat măsura suspendării judecății apelului, motiv pentru care, Înalta Curte a constatat că este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., așa încât, în temeiul art. 496 și art. 497 din același cod, va admite recursul, va casa încheierea recurată și va trimite cauza instanței de apel pentru continuarea judecății.

În ceea ce privește solicitarea recurentului-pârât Fondul Român de Contragarantare S.A. de obligare a intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte a reținut că nu se poate pronunța, aceste cheltuieli de judecată urmând a fi avute în vedere de curtea de apel la rejudecarea apelului, pentru următoarele argumente:

În cazul admiterii unei căi de atac prin care este casată hotărârea atacată și trimisă cauza spre rejudecare, cererea de chemare în judecată nu a fost soluționată. Cum la baza solicitării cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală a celui care a pierdut procesul, iar poziția juridică de parte câștigătoare este determinată de raportul dintre conținutul obiectului acțiunii și rezultatul obținut prin hotărârea de soluționare a litigiului, se constată că prin trimiterea cauzei spre rejudecare nu s-a stabilit partea câștigătoare, astfel încât la acest moment procesual nu se poate face aplicarea dispozițiilor art. 453 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Fondul Român de Contragarantare S.A. împotriva încheierii din 28 septembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Casează încheierea recurată și trimite cauza instanței de apel pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2021.