ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1631/2021

Ședința publică din data de 23 iunie 2021

Analizând actele de la dosar și decizia atacată, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 30.05.2019 pe rolul Tribunalului București, secția a VI a civilă, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta B. S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 443.351,20 RON, reprezentând contravaloarea cantităților de var livrate în perioada aprilie- iunie 2015, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, a invocat dispozițiile art. 1.350 C. civ., art. 194 și urm. C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 749/24.06.2019, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la plata sumei de 443.351,2 RON, reprezentând pretenții și de 8.038,5 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe civile, pârâta a declarat apel, criticând-o pentru netemeinice și nelegalitate.

Prin decizia civilă nr. 29/12.01.2021, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins ca nefondat apelul pârâtei.

Împotriva acestei decizii civile, pârâta a declarat recurs, solicitând casarea și trimiterea cauzei spre o nouă judecată curții de apel, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, a invocat, în esență, greșita interpretare și aplicare a normelor care vizează instituția prescripției dreptului material la acțiune și a normelor referitoare la denunțarea viciilor ascunse ale lucrului, în raport cu neîndeplinirea obligațiilor contractuale ce îi reveneau reclamantei.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, susținând lipsa motivelor de nelegalitate. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La 28.05.2021, recurenta a depus la dosar o cerere de renunțare la judecata cauzei, conform art. 406 și urm. C. proc. civ.

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 248 C. proc. civ. raportat la art. 24 alin. (2) coroborat cu art. 32 și art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, a luat în examinare, cu prioritate, excepția netimbrării recursului, care primează cercetării altor aspecte procesuale, asupra căreia se rețin următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Totodată, dispozițiile art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 stabilesc că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, iar art. 33 statuează că acestea se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

Potrivit art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

Pe de altă parte, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În cauză obiectul litigiului este evaluabil în bani, iar în etapa regularizării cererii de recurs s-a constatat că recursul nu este timbrat, fiind stabilită în sarcina recurentei obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4.019,26 RON, conform art. 24 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

Astfel, recurentei-pârâte B. S.A. i s-a pus în vedere prin citație, potrivit dovezilor existente la dosar, să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4.019,26 RON, măsură asupra căreia nu s-a conformat.

Prin urmare, având în vedere faptul că în cauză recurenta nu și-a îndeplinit obligația de timbrare ce îi revenea până la acest termen de judecată și că nu operează scutirea legală de la obligația timbrării, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 32 și art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, precum și a prevederilor art. 494 coroborat cu art. 197 C. proc. civ. și să dispună anularea recursului ca netimbrat.

În ceea ce privește cererea intimatei privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

De asemenea, conform art. 452 C. proc. civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

În cauză, cu ocazia dezbaterilor, intimata a precizat că solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 8.787 RON, depunând în acest sens factura și extrasul de cont.

Înscrisurile depuse la dosar în dovedirea cheltuielilor de judecată efectuate nu conțin elemente de identificare concrete care să facă dovada existenței și întinderii lor, nefiind întrunite cerințele de la art. 452 C. proc. civ., de vreme ce în împuternicirea avocațială se menționează un contract de asistență juridică (nr. x/01.07.2013), diferit de cel menționat în factura fiscală (nr. x/07.05.2019), sens în care Înalta Curte constată că înscrisurile depuse de intimată nu dovedesc, în mod specific, că plata onorariului de avocat s-a făcut pentru asistența acordată în acest litigiu.

Așa fiind, Înalta Curte va respinge cererea intimatei de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 29/12.01.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 iunie 2021.