Decizia nr. 1290/2021 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — recurs împotriva sentinței nr. 2332/2019 a Tribunalului Dolj

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței în data de 14 iunie 2019 reclamantul A., în numele și pentru membrul de sindicat B., a chemat în judecată pârâta ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LASCĂR CATARGIU" CRAIOVA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceasta din urmă să fie obligată să plătească dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite membrului de sindicat conform sentinței civile nr. 1367/12.02.2013 pronunțate de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2012, de la data nașterii dreptului și până la data plății efective. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 112 C. proc. civ., art. 161, art. 166 alin. (4), art. 268 și art. 278 alin. (1) din Codul muncii, art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011 și art. 1530 și urm. C. civ.

Prin sentința nr. 2332 din 24 septembrie 2019, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune, respingând acțiunea pentru perioada 12.02.2013-13.06.2016, însă a admis în parte cererea de chemare în judecată, obligând pârâta la plata către membrul de sindicat a dobânzii legale penalizatoare pentru creanțele stabilite prin sentința civilă nr. 1367/12.02.2013, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția Conflicte de Munca si Asigurări Sociale în dosarul nr. x/2012, începând cu data de 14.06.2016 și până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LASCĂR CATARGIU" CRAIOVA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin decizia nr. 288 din 6 octombrie 2020, Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale a constatat perimat apelul pârâtei.

În data de 13 noiembrie 2020, împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LASCĂR CATARGIU" CRAIOVA, solicitând rejudecarea dosarului nr. x/2019, în care a fost pronunțată decizia nr. 288 din 6 octombrie 2020, încuviințarea probei cu înscrisuri și judecata în lipsă.

Astăzi, în ședință publică, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția tardivității recursului și a rămas în pronunțare asupra acesteia.

Luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția tardivității recursului, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, Înalta Curte urmează să o admită, cu consecința respingerii recursului, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prezenta cale extraordinară de atac este declarată împotriva unei decizii prin care a fost constatată perimată o cerere de apel.

Înalta Curte reține că prin C. proc. civ. legiuitorul a instituit, referitor la declararea căii extraordinare de atac a recursului, exigențe care privesc, printre altele, și respectarea termenului de formulare a recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) teza I din C. proc. civ., "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare", iar conform primului alineat al art. 185 din același cod, "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta (...)", cu raportare la prevederile art. 180 alin. (1) din același cod, în conformitate cu care "Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură". Prin urmare, legiuitorul stabilește un termen fix pentru exercitarea unui drept, iar dacă partea lasă să expire acest termen, fără a beneficia de el, intervine decăderea, actul de procedură făcut peste termen fiind lovit de nulitate.

Se constată că recursul pârâtei nu este declarat în termenul prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv în 5 zile de la pronunțarea hotărârii care constată perimarea.

Astfel, decizia nr. 288 din 6 octombrie 2020 a Curții de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, prin care s-a constatat perimat apelul formulat de ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LASCĂR CATARGIU" CRAIOVA, a fost pronunțată în data de 6 octombrie 2020, iar cererea de recurs a fost depusă la Curtea de Apel Craiova abia în 13 noiembrie 2020, cu depășirea termenului menționat anterior. Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă nu și-a îndeplinit obligația de a exercita dreptul procesual în cadrul termenului stabilit de dispozițiile legale incidente, astfel încât va respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta ȘCOALA GIMNAZIALĂ "LASCĂR CATARGIU" CRAIOVA.