ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1234/2021

HOTĂRÂRE

19.05.2021

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1234/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 19 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată și reține următoarele:

Prin cererea formulată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K., în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Mureș au solicitat obligarea pârâtului la eliberarea în favoarea reclamanților a unor adeverințe în vederea revizuirii pensiei de serviciu, cu luarea în considerare începând cu data de 01.12.2015, a nivelului maxim al indemnizației de încadrare brute lunare prin raportare la valoarea de referință sectorială de 484,18 RON și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocațial.

Prin sentința civilă nr. 56 din data de 12 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul și că, în speță, reclamanții sunt în prezent pensionari și nu mai au calitatea de magistrați/asistenți judiciari sau grefieri.

Totodată, a reținut Tribunalul Cluj că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., iar cererea trebuia introdusă la Tribunalul Mureș, în raza căruia reclamanții își au domiciliul, deoarece cauza nu este de competența instanței la care reclamanții își desfășoară activitatea, sintagmă ce trebuie interpretată restrictiv, conform Deciziei nr. 7/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție -Completul competent să judece recursul în interesul legii, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

Dosarul a fost înregistrat sub același număr unic pe rolul Tribunalului Mureș, secția civilă, la 4 februarie 2021.

Prin sentința civilă nr. 527 din 6 aprilie 2021, Tribunalul Mureș, secția civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj; constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că Legea nr. 310/2018 a introdus nouă prevedere, cea de la alin. (2)

a art. 127 C. proc. civ., reglementând și situația în care instanța judecătorească este chemată în judecată în calitate de pârâtă, cum este cazul în speță, și făcând trimitere la dispozițiile alin. (1) și (2), fiind avută în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 290/2018 prin care s-a constatat că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de reclamantă/pârâtă.

Astfel, s-a constatat că, în speță, instanța de judecată (Tribunalul Mureș) fiind chemată în judecată ca pârâtă, reclamanții aveau posibilitatea de a sesiza și instanța de judecată competentă, respectiv Tribunalul Cluj, norma de competență fiind, în acest caz de ordin privată, soluția rezultă din formularea art. 127 alin. (2)

cu raportare la art. 127 alin. (2) C. proc. civ. care prevede că reclamantul "poate sesiza" una din instanțele indicate de acest text de lege.

Tribunalul Mureș a reținut că în prezenta cauză competența de soluționare a cererii de chemare în judecată aparține Tribunalului Cluj ca instanță în mod legal sesizată de către reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. în baza dispozițiilor art. 127 alin. (2)

C. proc. civ., prin alegerea făcută de către reclamanți, Tribunalul Cluj devenind exclusiv competent în soluționarea cauzei.

Înalta Curte constată că în cauză există conflict negativ de competență, în accepțiunea art. 133 pct. 2 C. proc. civ., întrucât două instanțe s-au dezînvestit, declarându-se reciproc necompetente și va pronunța regulatorul de competență în considerarea următoarelor argumente:

Reclamanții au învestit Tribunalul Cluj cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, pârât fiind Tribunalul Mureș.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar potrivit alin. (2), "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care își acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Conform art. 127 alin. (2

) C. proc. civ., dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz, iar alin. (3) al aceluiași articol prevede că dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și grefierilor.

În speță, reclamanții sunt foști magistrați/asistenți judiciari sau grefieri la Tribunalul Mureș, iar competența aparține, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, tribunalului în a cărui circumscripție își au domiciliul sau locul de muncă.

Prin urmare, având în vedere că reclamanții nu își desfășoară activitatea la instanța competentă să soluționeze cauza sau la o instanță inferioară acesteia, în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Cum Tribunalul Mureș are calitatea de pârât, este atrasă incidența art. 127 alin. (2) și (2

) C. proc. civ.

Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., reclamanții pot sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Așa cum a reținut și instanța de contencios constituțional în paragraful 47 al deciziei nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 23 iulie 2018, «legiuitorul a prevăzut, în ipoteza alin. (2) al art. 127 din C. proc. civ., că pentru cererea introdusă împotriva unui judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. Caracterul facultativ rezultă din folosirea verbului "poate", ceea ce duce la concluzia că reclamantul decide dacă să se prevaleze sau nu de această posibilitate, putând renunța la beneficiul acordat de lege.»

Reclamanții au învestit cu soluționarea litigiului Tribunalul Cluj, aflat în circumscripția unei curți de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă.

Așa fiind, instanța supremă constată că aceștia și-au manifestat opțiunea, în condițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., determinând astfel competența teritorială în soluționarea cererii de chemare în judecată.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Cluj.