ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 824/2021

Ședința publică din data de 8 aprilie 2021

asupra conflictului de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș, la 6 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Șoș Aurelian Gabriel, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, și pe cale de consecință, angajarea răspunderii delictuale a acestuia, în sensul obligării la repararea prejudiciului moral cauzat prin fapta sa ilicită, în sumă de 10.000 euro, convertită în RON la cursul BNR leu-euro, de la data promovării acțiunii, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Judecătoria Târgu Mureș, secția civilă, prin sentința civilă nr. 4222 din 19 noiembrie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Buftea.

În motivare, a reținut, în raport de obiectul cauzei, aplicabilitatea prevederilor art. 107 C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul.

De asemenea, a avut în vedere și prevederile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., care stipulează: "Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât, prin întâmpinare, sau dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanței și pot pune concluzii.’’Aceste dispoziții au fost respectate, întrucât pârâtul a invocat excepția necompetenței teritoriale prin întâmpinare.

Ținând seama de domiciliul pârâtului rezultat din susținerile acestuia, coroborate cu mențiunile din cartea de identitate - comuna Corbeanca, sat Ostratu, județul Ilfov, a stabilit competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Buftea.

La rândul său, Judecătoria Buftea, secția civilă, prin sentința civilă nr. 2709/01.03.2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureș. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În speță, instanța a apreciat că, față de obiectul cererii de chemare în judecată astfel cum a fost conturat de reclamant - răspundere civilă delictuală prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata de daune morale ca urmare a faptei ilicite săvârșite de acesta, respectiv adresarea de cuvinte de natură a aduce grave atingeri onoarei și demnității sale, operează o competență teritorială alternativă, dată de prevederile art. 113 pct. 9 C. proc. civ., conform cărora în afară de instanțele prevăzute de art. 107-112 C. proc. civ., este competentă și instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cereri privind obligații izvorând dintr-o asemenea faptă.

Astfel, pentru fixarea competenței, erau incidente și dispozițiile art. 113 pct. 9 C. proc. civ., iar nu doar cele ale art. 107 alin. (1) din același cod.

Reținând că fapta ilicită a fost săvârșită în localitatea Coroisânmartin, aflată în circumscripția Judecătoriei Târgu-Mureș, precum și dreptul de opțiune al reclamantului, conferit prin art. 116 C. proc. civ., de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente, a apreciat competentă Judecătoria Târgu-Mureș.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării litigiului revine Judecătoriei Târgu-Mureș, pentru considerentele ce succed:

Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul a învestit Judecătoria Târgu-Mureș cu o acțiune în răspundere civilă delictuală, solicitând obligarea pârâtului la repararea prejudiciului moral cauzat prin fapta sa ilicită, reprezentată de adresarea unor cuvinte de natură să aducă atingere demnității și onoarei sale.

Fiind vorba de o competență teritorială, regula generală consacrată de art. 107 C. proc. civ., conform căreia cererea se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul, devine alternativă cu dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 din același cod, care stipulează că, în materia răspunderii civile delictuale, competența aparține instanței "în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul…".

Întrucât fapta ilicită a fost săvârșită în circumscripția teritorială a Judecătoriei Târgu Mureș, în localitatea Coroisânmartin, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze pricina conform art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Totodată, în speță, sunt incidente și dispozițiile art. 116 C. proc. civ. în sensul că "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente". Aceasta semnifică faptul că prin manifestarea de voință în sens procesual de a înregistra pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș acțiunea având ca obiect acordarea despăgubirilor morale cauzate prin fapta ilicită a pârâtului, reclamantul a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia.

Pentru considerentele înfățișate, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2021.