ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 823/2021

HOTĂRÂRE

08.04.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 823/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 8 aprilie 2021

asupra conflictului de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj sub nr. x/2020, la data de 19.03.2020, reclamanta A. S.R.L a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 4.863,26 RON și a cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate prevederile art. 1028 și urm. C. proc. civ.

Judecătoria Lugoj, prin sentința civilă nr. 2835 din 27 august 2020 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Suceava.

În motivare, pentru determinarea competenței, instanța a reținut incidența prevederilor art. 1028 și 121 C. proc. civ., potrivit cărora "Competența de a soluționa cererea de valoare redusă aparține judecătoriei. Competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun. Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.’’

Art. 121 C. proc. civ. instituie o normă de competență teritorială exclusivă, de ordine publică, în sensul art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., de la care se poate deroga doar în condițiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ., prevedere care nu este însă incidentă în prezenta cauză.

În ceea ce privește data relevantă pentru determinarea domiciliului, art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care constituie regula generală în materie, statuează că instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul.

Judecătoria a mai reținut că reclamanta, în calitate de cesionar, și-a întemeiat cererea introductivă pe un contract de prestări servicii către pârât, în desfășurarea activității profesionale curente a cedentului C. S.A., fiind îndeplinite condițiile pentru ca aceasta să fie calificată drept profesionist. De asemenea, având în vedere că pârâtul și-a asumat obligațiile contractuale în calitate de persoană fizică, acesta se încadrează în noțiunea de consumator. Prin urmare, părțile se încadrează în noțiunile de profesionist și consumator, astfel cum acestea sunt definite prin art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, devenind incidente dispozițiile art. 121 C. proc. civ.

Din verificările efectuate din oficiu în baza de date a D.., a rezultat că pârâtul figura, la data înregistrării cererii de chemare în judecată - 19.03.2020, cu domiciliul în jud. Timiș, și reședința în jud. Suceava. Cu toate acestea, în urma cercetărilor efectuate în repetate rânduri de factorul poștal, s-a concluzionat că pârâtul nu mai locuiește la adresa din satul Duboz.

Față de această împrejurare, s-a apreciat că instanța competentă să soluționeze cererea de valoare redusă este Judecătoria Suceava, în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării instanței, reședința efectivă declarată a pârâtului consumator.

Judecătoria Suceava, secția civilă, prin sentința civilă nr. 613 din 23 februarie 2021 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Lugoj. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a trimis dosarul instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a decide astfel, a constatat că sunt aplicabile litigiului prevederile art. 1028 și 121 C. proc. civ., acestea din urmă reglementând o competență de ordine publică, în sensul că profesionistul nu are posibilitatea de a sesiza o altă instanță competentă decât cea de la domiciliul consumatorului.

A mai reținut, pe baza dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ. și art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, că reclamanta are calitatea de profesionist, iar pârâtul este consumator, competența de soluționare a pricinii revenind în mod expres și absolut instanței în circumscripția căreia se află domiciliul consumatorului pârât.

Întrucât potrivit actelor dosarului, domiciliul stabilit este în sat Duboz, nr. 218, oraș Nițchidorf, jud. Timiș, instanța competentă pentru a soluționa prezentul litigiu este Judecătoria Lugoj.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării cererii de valoare redusă revine Judecătoriei Suceava, pentru considerentele ce succed:

Obiectul cauzei îl reprezintă o cerere de valoare redusă prin care reclamanta A. S.R.L. a solicitat instanței obligarea pârâtului B. la plata sumei de 4.863,26 RON cu titlu de debit principal și a cheltuielilor de judecată.

Ambele instanțe aflate în conflict au reținut, în determinarea competenței teritoriale, aplicabilitatea prevederilor art. 1028 și 121 C. proc. civ., precum și că părțile se încadrează în noțiunile de profesionist și consumator dat fiind raportul juridic între acestea care se bazează pe un contract de furnizare de servicii.

Însă, conflictul negativ de competență a fost determinat de aprecierea diferită a domiciliului pârâtului la data introducerii acțiunii, prima instanță luând în considerare reședința declarată a acestuia din Suceava, în condițiile în care s-a descoperit că nu mai locuia la adresa din satul Duboz, județul Timiș. A doua instanță s-a raportat la domiciliul menționat în fișa D.., respectiv comuna Nițchidorf, sat Duboz, nr. x, jud. Timiș.

Potrivit art. 121 C. proc. civ., "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile.’’Aceste dispoziții reglementează o normă de competență teritorială exclusivă, de ordine publică, în sensul art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. de la care se poate deroga numai în condițiile prevăzute de art. 126 alin. (2) din același cod, ceea ce nu este cazul în speță.

Din informațiile furnizate de D.. reiese că pârâtul avea, începând cu data de 26 iunie 2015, domiciliul în comuna Nițchidorf, sat Duboz, nr. x, jud. Timiș, iar, pe perioada 11.06.2019-11.06.2020, reședința în comuna Verești, sat Verești, nr. x, jud. Suceava.

În speță, dovezile de comunicare a citațiilor la adresa de domiciliu evidențiată s-au întors în mai multe rânduri cu mențiunea că destinatarul nu mai locuiește în localitatea respectivă .

Având în vedere acest aspect, Înalta Curte urmează a ține seama de reședința declarată a pârâtului la data promovării procesului, 19.03.2020, și va stabili, în aplicarea prevederilor art. 1028 și 121 C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de valoare redusă în favoarea Judecătoriei Suceava.