ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 413/2021

Ședința publică din data de 9 martie 2021

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătorie Cluj-Napoca la data de 31 ianuarie 2020 reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele B. S.A. și C.. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să constatate caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzelor contractuale din contractul de credit nr. x încheiat la data de 21 iunie 2007 cu D. S.A. referitoare la dobânda variabila (art. 4.1 teza I), comisionul de acordare credit, comisionul de administrare lunară (art. 4.1 teza II), dobânda majorată în caz de neachitare (art. 4.2). Totodată, a solicitat: stabilizarea (înghețarea) cursului de schimb CHF/leu la valoarea de la momentul semnării contractului de credit; să fie obligate pârâtele la restituirea sumelor achitate în temeiul clauzelor atacate, împreună cu dobânda legală aferentă, la modificarea contractului și emiterea unui nou grafic de rambursare, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă 5240 din data de 14 octombrie 2020, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. S.A., excepție invocată de către aceasta, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantă în contradictoriu cu pârâta C.. în favoarea Judecătoriei Cornetu, județul Ilfov.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 107 C. proc. civ., regula generală a competentei teritoriale a instanțelor se raportează la sediul pârâtului, care în prezenta cauza se află la București, ca sediu principal.

Totodată, a avut în vedere că art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. reglementează competenta instanței de la domiciliul consumatorului în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterala a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor; consumatorul, respectiv reclamanta, are domiciliul în localitatea Pantelimon.

Instanța a apreciat că reclamanta, cu rea-credință, a menționat în calitate de pârâtă B. S.A., doar cu scopul de a atrage o competență a instanțelor pe care a considerat-o ca fiindu-i favorabilă, având în vedere că, astfel cum chiar aceasta a arătat în cererea de chemare în judecată, executarea sa silită a început în 2012, creditul fiind declarat scadent anticipat ca urmare a neachitării ratelor, iar, în mai 2016, cu mult anterior operării fuziunii dintre D. S.A. și B. S.A., contractul a fost cesionat pârâtei C. S.A.

Prin urmare, instanța a constatat că, în speță, contractul de credit al reclamantei nu a intrat niciodată în patrimoniul B. S.A., ci al pârâtei C. S.A., astfel încât, sub nicio formă, B. S.A. nu este, în cazul reclamantei, succesor al D. S.A., ci doar pârâta C..

Astfel, a reținut că pentru sesizarea Judecătoriei Cluj-Napoca nu există nicio justificare de natură legală, iar, potrivit art. 116 C. proc. civ. reclamantului i se recunoaște posibilitatea alegerii între mai multe instanțe deopotrivă competente (de la domiciliul consumatorului sau de la sediul pârâtei).

Ca atare, a admis excepția necompetentei teritoriale și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Cornetu, ca fiind instanța mai favorabilă consumatorului, în speță, reclamanta.

2.2. Prin sentința civilă nr. 388 din data de 8 februarie 2021, Judecătoria Cornetu a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu de către instanță, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat invit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Astfel, Judecătoria Cornetu a apreciat că reținerea lipsei calității procesuale pasive a unuia dintre pârâți nu antrenează, ipso iure, incidența art. 112 alin. (2) C. proc. civ., ci se impune ca atragerea inițială a acestui pârât să se fi realizat exclusiv în scopul sesizării instanței competente pentru acesta; or, în cauză, acest scop nu a fost demonstrat, cu atât mai mult cu cât, dacă litigiul ar fi fost configurat ab initio în lipsa acestui pârât și ar fi fost sesizată Judecătoria Cluj Napoca, în lipsa invocării excepției necompetenței teritoriale de către pârâtul C.., instanța ar fi fost competentă în temeiul art. 130 alin. (2) C. proc. civ., prin neinvocarea excepției necompetenței teritoriale de ordine privată de către pârâtul C..

Totodată, a reținut că, în speță calitatea procesuală a pârâtei B. S.A., prin prisma motivelor invocate, presupune o analiză a acțiunii, excedând verificării sumare din stadiul procesual al stabilirii competenței.

Mai mult, a arătat că, odată cu soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. S.A., Judecătoria Cluj-Napoca și-a stabilit competența de a soluționa atât excepția cât și, implicit, întregul litigiu.

În plus, a apreciat că, odată stabilită lipsa calității procesuale a pârâtei B. S.A., prin admiterea acestei excepții, acest aspect se extinde asupra întregii acțiuni și, astfel, asupra tuturor mijloacelor procesuale și apărărilor pârâtei, inclusiv asupra calității acesteia, a pârâtei B. S.A., de a invoca excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca.

A mai reținut și că, în cauză, competența este de ordine privată, aparținându-i reclamantului prerogativa alegerii instanței, prin sesizarea acesteia, conform art. 116 C. proc. civ., putând introduce acțiunea la instanța competentă în raport de sediul oricăruia dintre pârâți sau la cea competentă de la domiciliul consumatorului, instanța neputându-se substitui reclamantului în exercitarea acestei opțiuni.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Cornetu și-au declinat reciproc competența de soluționare a pricinii, în esență, prima instanță învestită făcând aplicarea art. 112 alin. (2) și art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în timp ce, Judecătoria Cornetu a dat eficiență art. 112 alin. (1) și art. 116 din același act normativ.

Prin prezentul demers judiciar reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele B. S.A. și C.. solicitând instanței să constatate caracterul abuziv și nulitatea absolută a unor clauze contractuale din contractul de credit nr. x încheiat la data de 21 iunie 2007 cu D. S.A., precum și stabilizarea (înghețarea) cursului de schimb CHF/leu la valoarea de la momentul semnării contractului de credit și obligarea pârâtelor la restituirea sumelor achitate în temeiul clauzelor atacate, împreună cu dobânda legală aferentă, la modificarea contractului și emiterea unui nou grafic de rambursare, cu cheltuieli de judecată.

Regula generală în materie de competență teritorială este reglementată de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Art. 112 C. proc. civ. prevede că:

"(1) Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali. (2) Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe".

Totodată, față de obiectul și calitatea părților în litigiu, astfel cum s-a arătat anterior, în speță sunt aplicabile și dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport de care, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 din cod, mai este competentă instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

În speță, reclamanta a chemat în judecată două pârâte, respectiv B. S.A., cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, și C.., cu sediul în 1B Rue Jean Piret, L-2350, Luxembourg.

Ca atare, față de dispozițiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Cluj-Napoca ar fi competentă să soluționeze cauza - prin raportare la sediul pârâtei B. S.A. -, însă, în speță, nu se poate face aplicarea acestor dispoziții legale date fiind cele statuate de alin. (2) al aceluiași articol și conduita reclamantei, care a înțeles să cheme în judecată pe pârâta B. S.A. numai în scopul sesizării instanței competente pentru aceasta.

Această concluzie se desprinde din chiar cele arătate de către reclamantă, care, în justificarea calității procesuale pasive a pârâte C.., a precizat că aceasta este creditorul cesionar (actual) și a depus, în dovedirea acestui fapt, acte de executare din dosarul nr. x/2012 al B.E.J. E., respectiv: procesul-verbal de actualizare a creanței încheiat la data de 9 ianuarie 2020 (în care se menționează că pârâta C.. are calitatea de cesionar al creanței împotriva debitoarei A., în baza titlului executoriu - contract de credit de consum nr. x din data de 21 iunie 2007 încheiat cu D. S.A.) și adresa de aducere la cunoștință a menținerii popririi din data de 9 ianuarie 2020 .

Prin urmare, la data formulării acțiunii (31 ianuarie 2020), reclamanta cunoștea că pârâta C.. este creditorul creanței la acel moment, astfel că, în speță, chemarea în judecată a pârâtei B. S.A. s-a realizat în condițiile ipotezei avute în vedere de prevederile art. 112 alin. (2) C. proc. civ., respectiv numai în scopul atragerii competenței Judecătorie Cluj-Napoca.

Totodată, Înalta Curte reține că invocarea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca de către pârâta B. S.A., prin întâmpinare, anterior primului termen de judecată, s-a realizat în conformitate cu alin. (2) al art. 112 C. proc. civ., întrucât excepția poate fi invocată de către oricare dintre pârâți, inclusiv de către pârâtul fictiv, în condițiile în care norma nu distinge între aceștia.

În plus, ipoteza pârâtului fictiv presupune soluționarea, concomitent cu excepția de necompetență, a excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia, astfel că, nu se poate reține că prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. S.A., Judecătoria Cluj-Napoca și-a stabilit competența de a soluționa întregul litigiu.

Prin urmare, cum, raportat la sediul pârâtei C.. (în aplicarea art. 107 C. proc. civ.), Judecătoria Cluj-Napoca nu este competentă să soluționeze pricina, iar, reclamanta în exercitarea dreptului recunoscut de art. 116 C. proc. civ., nu putea alege să învestească o instanță necompetentă, competența de soluționare a cauzei se stabilește potrivit normei cuprinse la art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv în favoarea instanței în a cărei circumscripție se află domiciliului consumatorului.

Față de cele anterior reținute, având în vedere că domiciliul reclamantei A. este în localitatea Pantelimon, Intr. Fagurilor nr. 1, județul Ilfov, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, ca instanță de la domiciliul consumatorului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 martie 2021.