ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2505/2021

HOTĂRÂRE

18.11.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2505/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 5 noiembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Brașov, reclamantul A., deținut în Penitenciarul Codlea, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea pârâților Administrația Penitenciarului Bacău, Administrația Penitenciarului Galați, Administrația Penitenciarului Vaslui, Administrația Penitenciarului Iași, Administrația Penitenciarului Miercurea Ciuc la plata sumei de 50.000 RON, motivat de faptul că a fost deținut în condiții inumane în penitenciarele în care a fost încarcerat.

Penitenciarul Miercurea Ciuc a depus întâmpinare, invocând excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Brașov, în temeiul ar.t 107 alin. (1) C. proc. civ. și art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc, instanță în a cărei circumscripție se află sediul pârâtului Penitenciarul Miercurea Ciuc.

La primul termen de judecată, din 25 martie 2021, instanța a rămas în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale și a amânat pronunțarea la 8 aprilie 2021 și, ulterior, la 22 aprilie 2021.

II. Hotărârea Judecătoriei Brașov:

Prin sentința civilă nr. 3559 din 22 aprilie 2021 pronunțată de Judecătoria Brașov, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că unul dintre pârâții împotriva căruia reclamantul a înțeles să formuleze acțiunea introductivă este Penitenciarul Miercurea Ciuc.

Făcând aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cum sediul acestui pârât se află în Miercurea Ciuc, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

III. Hotărârea Judecătoriei Miercurea Ciuc:

Învestită prin declinare, Judecătoria Miercurea Ciuc a pronunțat sentința civilă nr. 1287 din 16 septembrie 2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Judecătoriei Brașov competența de soluționare a cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivare, instanța a arătat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 111 C. proc. civ., ce dispun că:

"cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului". Acest text de lege prevede o competență alternativă a instanțelor de la domiciliul sau sediul reclamantului sau a instanțelor de la sediul pârâtului.

Instanța a constatat că, la momentul introducerii acțiunii, reclamantul era în stare de deținere la Penitenciarul Codlea, aflat în raza de competență teritorială a Judecătoriei Brașov, astfel încât, în același timp, erau competente și instanțele de la sediul pârâtelor, și anume Judecătoria Iași, Judecătoria Galați, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Bacău, Judecătoria Miercurea Ciuc.

În cazul competenței alternative, este dreptul reclamantului de a opta între instanțele deopotrivă competente, drept ce se exercită în momentul sesizării instanței. Ulterior sesizării instanței reclamantul nu mai are dreptul de a opta între aceste instanțe, altfel, s-ar ajunge la tergiversarea cauzei prin declinări succesive.

În temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 111 C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului regulator de competență îl reprezintă conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Brașov și Judecătoria Miercurea Ciuc cu privire la instanța competentă să soluționeze cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în cauza având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu pârâții Administrația Penitenciarului Bacău, Administrația Penitenciarului Galați, Administrația Penitenciarului Vaslui, Administrația Penitenciarului Iași și Administrația Penitenciarului Miercurea Ciuc.

Litigiul are ca obiect o acțiune în răspundere civilă delictuală, iar în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile:

- dispozițiile de drept comun ale art. 107 C. proc. civ., conform căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța domiciliului pârâtului;

- cele ale art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. - în conformitate cu care, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă;

- precum și dispozițiile art. 111 C. proc. civ. - cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.

Fiind vorba despre norme de competență teritorială alternativă, potrivit art. 116 C. proc. civ., la data introducerii cererii de chemare în judecată reclamantul avea alegerea între instanțele deopotrivă competente și anume: Judecătoria Iași (în a cărei circumscripție își are sediul pârâta Administrația Penitenciarului Iași), Judecătoria Galați (în a cărei circumscripție își are sediul pârâta Administrația Penitenciarului Galați), Judecătoria Vaslui (în a cărei circumscripție își are sediul pârâta Administrația Penitenciarului Vaslui), Judecătoria Bacău (în a cărei circumscripție își are sediul pârâta Administrația Penitenciarului Bacău), Judecătoria Miercurea Ciuc (în a cărei circumscripție își are sediul pârâta Administrația Penitenciarului Miercurea Ciuc).

În considerarea dispozițiilor art. 107 C. proc. civ. și art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., acestea erau instanțele competente după sediul pârâților și, în același timp, instanțele în a căror circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul.

În aplicarea art. 111 C. proc. civ., de asemenea, Judecătoria Brașov era, la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, instanța competentă să soluționeze cauza, față de împrejurarea că reclamantul era deținut în Penitenciarul Codlea, instituție aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Brașov.

Se impune a fi subliniat faptul că art. 116 C. proc. civ. - ce reglementează posibilitatea pe care reclamantul o are de a alege între două instanțe deopotrivă competente - trebuie înțeles în sensul că, dacă reclamantul s-a adresat uneia dintre instanțele competente, nici pârâtul și nici instanța nu pot contesta opțiunea acestuia.

În cauză, prin depunerea acțiunii la Judecătoria Brașov, reclamantul a ales între instanțele deopotrivă competente, fixând în mod definitiv competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea instanței aflate în circumscripția domiciliului său de la data sesizării instanței.

Noțiunea de "domiciliu" care interesează regulile procedurii civile în general și, implicit, competența de soluționare a cererii pendinte, în concret, nu corespunde unei interpretări stricto sensu, ci aceasta poate fi asimilată și unei situații de fapt, relevate de înscrisuri apte a proba această împrejurare de fapt, deoarece scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoașterii procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia.

În consecință, având în vedere că reclamantul a sesizat Judecătoria Brașov, instanță competentă în raport de dispozițiile art. 111 C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 116 din același cod, acestei instanțe îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.