ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2418/2021

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2021

Asupra recursul dedus judecății, constată următoarele:

La 8 decembrie 2020 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă, sub nr. x/2020/a1, recursul declarat de către recurenții A. și B. împotriva încheierii din 12 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr. x/2020.

Prin încheierea din 1 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a fost suspendată judecata dosarului nr. x/2020, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților.

Împotriva încheierii din 1 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, recurenții A. și B. au declarat recurs.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 30 martie 2021 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 8.

Prin rezoluția de primire din 1 aprilie 2001 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

În cauză nu a fost formulată întâmpinare.

4 . Procedura de filtru

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că încheierea din 1 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020 are deschisă calea de atac a recursului, dar cererea de recurs nu respectă cerința de formă cu privire la indicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Recurenții au depus punct de vedere la raport, susținând admisibilitatea recursului.

La termenul de judecată din 11 noiembrie 2021, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra excepției nulității recursului, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Examinând admisibilitatea recursului în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu referire la art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Dispozițiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor, iar dispozițiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din același act normativ prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.

Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalității hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Așadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menționate în art. 488 C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.

În cuprinsul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, recurenții-reclamanți solicită repunerea pe rol a dosarului având în vedere că, din motive de sănătate, nu au putut participa la proces și expun situația de fapt din litigiul de fond, susținând că probele din acest dosar sunt false, recurenții fiind proprietarii de drept ai imobilului.

Înalta Curte reține că, prin cererea de recurs, nu au fost formulate critici de nelegalitate care să vizeze încheierea atacată, nefiind expuse argumentele pentru care nu este legală soluția de suspendare a cauzei, dispusă de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă. Se reține că recurenții nu invocă încălcarea unei norme de procedură de către instanța care a pronunțat încheierea atacată, ci deduc judecății o împrejurare de fapt ce vizează imposibilitatea prezenței fizice la data judecării cauzei.

Pentru declanșarea mecanismului de exercitare a recursului este necesar a fi indicate motivele pentru care titularul cererii de recurs apreciază că dezlegarea dată de instanța care a pronunțat hotărârea atacată nu este conformă cu prevederile legale invocate. Nu pot face obiectul controlului de legalitate exercitat de instanța de recurs, nereprezentând critici ale hotărârii recurate, aspectele invocate de către recurenți privind situația de fapt din dosarul de fond sau modul de apreciere a probelor, acestea fiind împrejurări străine de obiectul recursului, ce vizează exclusiv dispoziția instanței de apel de suspendare a cauzei pentru lipsa părților și inexistența unei cereri de judecată a cauzei în lipsă.

Reținând că recurenții nu au prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenții B. și A. împotriva încheierii din 1 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2021.