ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2213/2021

Ședința publică din data de 26 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 05 ianuarie 2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- desfacerea din culpă comună a căsătoriei încheiate între părți la data de 2 mai 2009 și înregistrată în Registrul Stării civile al Primăriei Sector 5 București sub nr. 376, reclamanta precizând faptul că domiciliul comun al părților a fost în orașul Sinaia;

- stabilirea domiciliului minorei C., la domiciliul mamei-reclamante, cu dreptul acesteia de a lua deciziile privind activitățile școlare, școlarizarea, activitățile extrașcolare, cercul de prieteni, rutina zilnică, alimentația, efectuarea temelor, cumpărături în interesul minorului, vor fi luate de către mama-reclamantă, ca și până în acest moment;

- stabilirea în sarcina tatălui-pârât a obligației de a contribui la întreținerea minorei cu o sumă de bani lunară în cotă procentuală din venitul realizat de acesta, începând cu data depunerii prezentei cereri și până la majoratul minorei, precizând că pârâtul deține societatea D. S.R.L. București;

- exercitarea autorității părintești în comun asupra minorei C.;

S-a mai solicitat ca reclamanta, în principal, să își păstreze numele dobândit prin căsătorie, respectiv acela de "E.", în cazul în care pârâtul este de acord cu aceasta solicitare, iar, în subsidiar, în cazul în care pârâtul nu va fi de acord să păstreze numele dobândit prin căsătorie, să își reia numele avut anterior căsătoriei, respectiv acela de "F.", obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 373, art. 374, art. 382 și urm., art. 396 și urm., art. 496 C. civ. și art. 194 și urm. C. proc. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 249 din 15 aprilie 2021, Judecătoria Sinaia, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de către pârât prin întâmpinare, și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 București.

Pentru a pronunța această hotărâre, în raport de prevederile art. 915 alin. (1) C. proc. civ. și coroborarea înscrisurilor depuse la dosar, instanța a reținut că cea din urmă locuință comună a soților a fost în municipiul București, str. x, iar minora a locuit cu aceștia pe perioada frecventării cursurilor Școlii Gimnaziale nr. 280 în clasa a VI-a, ulterior, revenind la Școala Gimnazială "Principesa Maria" din Sinaia în clasa a VII-a.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă, prin sentința civilă nr. 5802 din 29 iunie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sinaia; a constatat ivit conflictul negativ de competență; a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării.

Pentru a hotărî astfel, raportându-se la dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ. și art. 129 alin. (2) pct. 3 din același Cod, instanța a reținut că în prezent reclamantul locuiește în mod stabil în București, iar pârâta are locuința principală stabilă în Sinaia, județul Prahova, aceasta fiind situația de fapt existentă și la momentul introducerii acțiunii, 05 ianuarie 2021, având în vedere că ultima locuință comună efectivă a soților a fost în Sinaia, potrivit declarațiilor concordante al părților, astfel cum acestea au fost consemnate în ședința din 29 iunie 2021, respectiv în referatul de anchetă socială întocmit la locuința reclamantei-pârâte.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sinaia, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

În stabilirea competenței de soluționare a litigiului, atât Judecătoria Sinaia, cât și Judecătoria Sectorului 5 București, s-au raportat la dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., însă aspectul care a generat ivirea conflictului negativ de competență îl reprezintă aprecierile diferite ale celor două instanțe cu privire la cea din urmă locuința comună a soților.

Astfel, Judecătoria Sinaia a reținut că pârâtul nu a locuit niciodată în Sinaia, iar deținerea în proprietate a unui imobil în această localitate nu este în măsură să conducă la concluzia că cea din urmă locuință a soților a fost în orașul Sinaia, în timp ce Judecătoria Sectorului 5 București a apreciat că locuință comună a soților se află în Sinaia, în condițiile în care cei doi soți au locuit în această localitate în perioada martie- octombrie 2020, conviețuirea maritală pe o perioadă de 6 luni, întrunind condițiile legale pentru folosirea noțiunii de locuință comună.

Prin prezentul demers judiciar, reclamanta A. a învestit instanța de judecată cu soluționarea unei cereri de divorț, astfel că, în cauză, competența teritorială se determină în raport de dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul."

Norma de competență având caracter absolut nu conferă un drept de opțiune al reclamantului, ci obligativitatea acestuia de a sesiza instanța competentă în ordinea instituită de textul legal menționat.

Ca atare, în materie de divorț, competența teritorială aparține instanței în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: cei doi soți să fi avut locuință comună și cel puțin unul dintre soți să mai locuiască în circumscripția respectivei instanțe, la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Potrivit noilor reglementări procesual civile, noțiunea de locuință trebuie înțeleasă ca element de identificare al persoanei fizice, interesând, așadar, nu atât locuința statornică și principală, cât adresa unde persoana locuiește efectiv.

C. proc. civ. nu cuprinde o reglementare a noțiunii "ultima locuință comună", însă o explicație a acesteia se regăsește în procedura divorțului pe cale notarială reglementată de dispozițiile art. 268 din Regulamentul de aplicare a legii notarilor publici și a activității notariale, aprobat prin Ordinul nr. 2333/C/2013, în sensul în care prin ultima locuință comună se înțelege ultima locuință în care au conviețuit soții.

În speță, se constată că la data înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv 05 ianuarie 2021, reclamanta avea domiciliul în orașul Sinaia, județul Prahova, împrejurare ce rezultă și din fișa de evidență emisă de DEPABD în care se menționează această adresă începând cu data de 11 noiembrie 2019, adresă ce coincide cu ultimul domiciliu al soților.

Faptul că pârâtul a locuit la aceeași adresă rezidă din declarația reclamantei cuprinsă în cererea de chemare în judecată, susținută în ședința publică din 08 aprilie 2021, în fața Judecătoriei Sinaia, precum și la termenul de judecată din 29 iunie 2021, în fața Judecătoriei Sectorului 5 București, prin precizarea că "familia întregită a locuit în ultimii 10 ani în Sinaia".

Nu prezintă relevanță sub aspectul determinării competenței teritoriale a instanței faptul că domiciliul pârâtului, astfel cum apare înscris în actul de identitate, se află în București, în condițiile în care cuprinsul referatului de anchetă socială întocmit de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Sectorului 5 București, înregistrat sub nr. x din 02 iunie 2021, relevă că soții au avut domiciliul conjugal la o adresă a unui imobil, proprietatea comună a ambilor soți, situat în orașul Sinaia, precum și faptul că aceștia s-au despărțit în fapt în luna aprilie 2021, când pârâtul a fost obligat să plece din domiciliul conjugal din Sinaia.

Totodată, s-a menționat că minora C. este elevă în clasa a VII-a la Școala Gimnazială "Principesa Maria" situată în orașul Sinaia, aspect confirmat de adeverința nr. x din 12 februarie 2021 emisă de Colegiul Mihail Cantacuzino, orașul Sinaia .

Înalta Curte constată că, potrivit adeverinței nr. x din 06 aprilie 2021, reclamanta este încadrată în funcția de consultant management la S.C. G. S.R.L., cu sediul în Sinaia, județul Prahova, în baza contractului nr. x din 27 februarie 2020, încheiat pe perioadă nedeterminată, începând cu data de 02 martie 2020 .

Coroborând aspectele de fapt deduse judecății cu împrejurările relevate de probatoriul administrat în cauză, Înalta Curte conchide că ultima locuință comună a părților, în sensul art. 915 alin. (1) C. proc. civ., a fost în orașul Sinaia, localitate în care părțile au conviețuit efectiv în ultima perioadă a căsătoriei, unde minora frecventează cursurile școlare și unde reclamanta desfășoară activitate profesională de consultant management.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sinaia, este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de chemare în judecată dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sinaia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2021.