ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2210/2021

Ședința publică din data de 26 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Sărat, secția civilă-penală, la data de 01 septembrie 2021 sub nr. x/2021, Biroul Executorului Judecătoresc A., a solicitat încuviințarea executării silite pornită la cererea creditoarei B. S.R.L. împotriva debitorului C. S.R.L., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/02.12.2019 de către Biroul Individual Notarial "D.", asupra imobilelor situate în: comuna Gugești, T 64, p 545, jud. Vrancea - teren arabil extravilan în suprafață de 4.700 m.p., înscris în CF nr. x a comunei Gugești, având nr. cadastral x; comuna Gugești, T 65, P 548/1, județul Vrancea - teren arabil, extravilan în suprafață de 4.100 m.p., înscris în CF nr. x a comunei Gugești, având nr. cadastral x.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 652 alin. (1) lit. a), art. 813 și urm. C. proc. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 401 din 07 septembrie 2021, Judecătoria Râmnicu Sărat, secția civilă-penală, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Focșani.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Râmnicu Sărat a apreciat că soluționarea cererii de încuviințare a executării silite revine este de competența Judecătoriei Focșani, potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (3) coroborat cu cele ale art. 819 alin. (1) C. proc. civ., reținând că imobilele urmărite silit se află pe raza comunei Gugești, județul Vrancea.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Focșani, secția civilă, prin sentința civilă nr. 6227 din 16 septembrie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat. Totodată, a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Judecătoria Focșani și Judecătoria Râmnicu Sărat și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în ceea ce privește stabilirea instanței de executare, în sensul în care sediul debitorului se afla în municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, la data de formulării cererii de executare silită (26 august 2021), locul situării imobilelor asupra cărora se va efectua executarea silită influențând doar competența executorului judecătoresc.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat, secția civilă-penală, în considerarea argumentelor ce succed:

În ceea ce privește legalitatea învestirii în vederea soluționării conflictului de competență, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Obiectul litigiului îl constituie cererea având ca obiect încuviințarea executării silite a imobilelor situate pe raza comunei Gugești, județul Vrancea, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/02.12.2019 de către Biroul Individual Notarial "D.", formulată de petentul Biroului Executorului Judecătoresc A., la solicitarea creditorului B. S.R.L., împotriva debitorului C. S.R.L.

Înalta Curte constată că prezentul conflict negativ de competență s-a născut ca urmare a aprecierilor diferite ale celor două instanțe cu privire la calitatea instanței de executare, Judecătoria Râmnicu Sărat declinându-și competența pe considerentul că instanța de executare este cea în a cărei rază teritorială se află imobilele urmărite, în timp ce Judecătoria Focșani a atribuit această calitate primei instanțe sesizate, ca fiind instanța de la domiciliul debitorului.

Aplicabilitatea dispozițiilor art. 651 din C. proc. civ. este analizată în funcție de data începerii executării silite, adică de legea în vigoare la data depunerii cererii de executare silită la executorul judecătoresc, concluzie care se impune, prin raportare la prevederile art. 622 alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc neechivoc că executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare.

În ceea ce privește cererea încuviințare a executării silite imobiliare, se constată că nu există o reglementare specială derogatorie de la regula generală instituită de prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., care să indice competența de soluționare a cererii de încuviințare silită imobiliară în favoarea unei alte instanțe decât cea de la sediul debitorului.

Dispozițiile art. 819 C. proc. civ., în forma dobândită ulterior Legii nr. 138/2014, se referă doar la competența executorului judecătoresc, fiind, în realitate, o reluare a prevederilor art. 652 alin. (1) lit. a) din același Cod, fără să reglementeze în vreun fel competența instanței de executare.

Potrivit art. 651 alin. (1) teza finală C. proc. civ., competenta instanței de executare este atrasă de sediul executorului și deci de locul situării imobilului, doar în ipoteza în care nici domiciliul sau sediul debitorului și nici cel al creditorului nu se află în țară, situație ce nu se verifică în speță.

După cum reiese din analiza prevederilor art. 651 și art. 652 C. proc. civ., modalitatea de determinare a competenței celor două organe care au atribuții distincte în faza executării silite este în afara acestei situații distincte, una având drept criteriu, în principiu, domiciliul/sediul debitorului la data sesizării executorului, iar cea de-a doua urmărind să atribuie competență organului de executare unde urmează să se facă executarea, opțiunea crditorului fiind exercitată, în mod necesar, anterior sesizării instanței de executare de către executorul judecătoresc însuși.

Prin urmare, neexistând o dispoziție derogatorie în privința competenței instanței de executare de a judeca cererea de încuviințare a executării silite imobiliare, competența aparține, conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., judecătoriei de la sediul debitorului C. S.R.L., situat în Râmnicu Sărat, județul Buzău.

În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Râmnicu Sărat, secția civilă-penală, este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat, secția civilă-penală.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2021.