ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1227/2020

Ședința publică din data de 18 iunie 2020

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 27 aprilie 2020, sub nr. x/2020, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A., din cadrul Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești, a solicitat încuviințarea executării silite imobiliare împotriva debitorului B., la cererea creditoarei C. S.A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă autentificat sub nr. x/30.05. 2018 de Biroul Individual Notarial D., asupra bunului imobil - teren curți construcții în suprafață de 1. 224 m.p. și teren arabil în suprafață de 2425 m.p., având număr cadastral x și construcția C 1, cu o suprafață construită la sol de 88 m.p., număr cadastral x, înscris în C.F. sub nr. x, situate în comuna Drăganu, sat Băcești, județul Argeș.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1264 din 30 aprilie 2020, Judecătoria Pitești, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe creditoarea C. S.A. și pe debitorul B., în favoarea Judecătoriei Alexandria.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Pitești, secția civilă a reținut că în materia cererilor de încuviințare a executării silite, legiuitorul a stabilit o competență teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului - art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

Cum în speță, domiciliul debitorului este în comuna Nanov, sat Nanov, județul Teleorman, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Alexandria, potrivit H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite imobiliare.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Alexandria, prin încheierea civilă nr. 1846 din 26 mai 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect încuviințarea executării silite, în favoarea Judecătoriei Pitești. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Alexandria a reținut că prin acțiune s-a solicitat încuviințarea executării silite imobiliare a titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/30.05.2018 de B.I.N. D., asupra bunului imobil - teren curți construcții în suprafață de 1.224 m.p. și teren arabil în suprafață de 2425 m.p., având număr cadastral x și construcția C 1, cu o suprafață construită la sol de 88 m.p., număr cadastral x, înscris în C.F. sub nr. x, situate în comuna Drăganu, sat Băcești, județul Argeș.

În raport de art. 1 pct. 16 din O.U.G. nr. 1/2016, a apreciat că dispozitiile art. 819 din C. proc. civ. privind urmărirea silită imobiliară nu mai reprezintă norma derogatorie de competența teritorială (instanța în circumscripția căreia se află imobilul), ci aceasta urmează dispozitiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscriptie se află, la data sesizarii organului de executare, domiciliul debitorului în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar conformitate cu alin. (3) instanta de executare soluționează cererile de încuviințare a executării.

În spetă, domiciliul debitorului (atât la data formulării cererii de executare silită, cât și la data formulării cererii de încuviintare executare) se află în sat Băcești comuna Drăganu, județul Argeș, localitate aflată în circumscriptia teritorială a Judecatoriei Pitești.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Conflictul negativ de competență cu a cărui soluționare este învestită a fost generat de interpretarea diferită pe care instanțele de judecată aflate în conflict au dat-o domiciliului debitorului având în vedere situația particulară a speței.

Obiectul cererii deduse judecății îl constituie solicitarea Biroului Executorului Judecătoresc A. de încuviințare a executării silite imobiliare, ce face obiectul dosarului de executare silită nr. x/2020, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x din 30 mai 2018 de către Biroul Individual Notarial D. împotriva debitorului garant B., conform cererii formulate de creditoarea C. S.A.

În primul rând, este de remarcat că în materia încuviințării executării silite competența teritorială este, ca regulă, reglementată de norme de ordine publică și revine, conform art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., instanței în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Se reține însă că, din perspectiva fazei executării silite, debitorul poate fi reprezentat atât de debitorul principal din convenția de împrumut, cât și de debitorii garanți, fie ei fidejusori sau ipotecari, întrucât o caracteristică fundamentală a executării silite este reprezentată, ca regulă, de caracterul ei unipatrimonial, ceea ce înseamnă că, în mod obișnuit, în cadrul unei executări silite nu poate fi urmărit silit decât un singur debitor, coparticiparea procesuală neputând fi decât activă.

În acest sens sunt dispozițiile art. 645 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că sunt părți în procedura de executare silită creditorul și debitorul și cele ale art. 648 alin. (1) din același act normativ, potrivit cărora creditorul, în condițiile legii, poate urmări, în limita creanței și a accesoriilor acesteia, concomitent, sau, după caz, separat, și bunurile terților care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispozițiile privitoare la drepturile și obligațiile debitorului se aplică în mod corespunzător și terților garanți, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Prin cererea de executare silită imobiliară formulată la data de 01 aprilie 2020, creditoarea C. S.A. a înțeles să se îndrepte împotriva garantului ipotecar B., care dobândește, în atare împrejurare, calitate procesuală câtă vreme în actul de învestire a instanței, reprezentat de cererea de încuviințare a executării silite formulate de executorul judecătoresc A., este indicată respectiva persoană.

Se constată că la data sesizării organului de executare, respectiv 01 aprilie 2020, debitorului garant, B., figura cu domiciliul în județul Argeș, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Pitești, potrivit Hotărârii nr. 337 din 9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, publicată în Monitorul Oficial nr. 188/6 august 1993.

Raportat la considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., Înalta Curte constată că Judecătoria Pitești este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite imobiliare deduse judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 iunie 2020.