ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2159/2021

Ședința publică din data de 21 octombrie 2021

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

La 19 mai 2021, pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I civilă a fost înregistrat dosarul nr. x/2020, având ca obiect apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 83 din 6 aprilie 2021, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă.

Prin încheierea din 24 iunie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, constatând că părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei și că niciuna dintre acestea nu a solicitat judecata în lipsă, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei.

Împotriva încheierii din 24 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a declarat recurs recurentul A., în condițiile prevăzute de art. 414 alin. (2) C. proc. civ.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul a arătat, în esență, că a constatat că Tribunalului București nu a dispus comunicarea către intimate a înscrisurilor aflate la dosar, reprezentând evaluarea imobilului în litigiu.

În lipsa comunicării acestor documente, a apreciat că, în mod nejustificat, a formulat întâmpinare intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 19 iulie 2021, sub nr. x/2020/a1, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 8.

Prin rezoluția completului din 23 iulie 2021, s-a dispus comunicarea cererii de recurs intimatelor, cu mențiunea că au obligația de a depune întâmpinare în termenul legal de 30 de zile de la primire.

Prin întâmpinarea depusă la 25 august 2021, intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a solicitat respingerea recursului și judecata în lipsă.

La 13 septembrie 2021, recurentul a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților nu a depus întâmpinare.

Prin rezoluția din 13 septembrie 2021, conform art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471

1

alin. (5) și (6) C. proc. civ., s-a stabilit termen la 21 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților, pentru soluționarea recursului.

Analizând recursul sub aspect formal, din perspectiva excepției de nulitate invocate din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, lit. d), motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Dispozițiile art. 487 C. proc. civ. stipulează că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, iar art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Motivarea recursului presupune arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., precum și dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În ceea ce privește cererea de recurs pendinte, Înalta Curte constată că, din conținutul acesteia nu reiese care sunt motivele de nelegalitate pe care recurentul a fundamentat, în drept, calea extraordinară de atac declarată, deoarece acesta nu a combătut soluția adoptată de curtea de apel, anume suspendarea judecării apelului declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 83 din 6 aprilie 2021, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă.

Dimpotrivă, ceea ce a susținut recurentul prin cererea de recurs a fost nemulțumirea sa față de faptul că Tribunalul București nu a dispus comunicarea către intimate a înscrisurilor aflate la dosar, care se refereau la evaluarea imobilului supus litigiului, apreciind că, în mod nejustificat, a formulat apărări, prin întâmpinare, intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică formularea unor motive de nelegalitate cu referire la soluția pronunțată de instanța a cărei hotărâre se atacă, precum și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate, conform art. 483 alin. (3) din cod.

În raport de împrejurarea că recurentul nu a dezvoltat critici care să vizeze nelegalitatea încheierii atacate și că nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate de instanță în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din acest act normativ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula recursul declarat de A. împotriva încheierii din 24 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 24 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2021.