ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2082/2021

Ședința publică din data de 19 octombrie 2021

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată în data de 28.08.2018 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă sub nr. x/2018, reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți CREDIDAM a solicitat obligarea pârâtei S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 3807,96 RON (cu TVA inclus) reprezentând remunerație datorată artiștilor interpreți sau executanți pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/publicate în scop comercial/fonogramelor sau reproducerilor acestora și a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual în perioada 01.06.2016-31.12.2017, la plata penalităților de întârziere în cuantum de 1712,11 RON calculate până la data de 23.08.2018 și în continuare până la recuperarea integrală a remunerației datorate, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2085 din 21.11.2018, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis în parte cererea, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.188 RON reprezentând remunerație aferentă perioadei 01.06.2016-31.12.2017, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1712,11 RON cu titlu de penalități de întârziere aferente, calculate până la data de 23.08.2018, la care se vor adăuga penalitățile de 0,1% pe zi de întârziere calculate în continuare până la achitarea integrală a remunerației și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 900 RON cu titlu de cheltuieli de judecată din care 100 RON reprezentând taxă judiciară de timbru și 800 RON reprezentând onorariu avocat.

Prin decizia nr. 1254A din 07.10.2020 a Curții de Apel București, secția a IV- a civilă s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. A. S.R.L..

A fost obligată apelanta să plătească intimatei suma de 600 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei pronunțate de Curții de Apel București, secția a IV- a civilă a declarat recurs pârâta S.C. A. S.R.L., la data de 14 decembrie 2020 (dată comunicare corespondență electronică).

Dosarul a fost înregistrat la ÎCCJ la data de 5 ianuarie 2021 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluția din data de 17 februarie 2021 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menționate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs, pârâta S.C. A. S.R.L. a dezvoltat, în esență, următoarele critici:

- deși în perioada 1 iulie 2016-31 decembrie 2017 pârâta a avut autorizații pentru comunicarea operelor de artă în spațiul hotelier, reclamanta și-a întemeiat pretențiile și a calculat sumele solicitate conform răspunderii delictuale, iar nu răspunderii contractuale;

- din actele depuse de reclamantă la dosar rezultă că aceasta formulează pretenții în legătură cu facturile emise și neachitate în baza autorizațiilor de publicare fonograme în spațiul hotelier;

- reclamantul nu susține că s-ar fi determinat în mod eronat cuantumul drepturilor de colectat sau că pârâta ar fi împiedicat în vreun fel posibilitatea de recuperare a acestor drepturi; prin urmare, pretențiile sunt fomulate în legătură cu autorizațiile emise, plata remunerațiilor fiind solicitată în baza facturilor;

- faptul că reclamantul a înțeles să rupă relațiile contractuale pentru comunicarea operelor în spațiul hotelier nu echivalează cu lipsa licenței neexclusive pentru unitatea de cazare B.;

- reclamantul avea la îndemână o acțiune în răspundere contractuală, iar nu o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 188 din Legea 8/1996;

- în privința cuantumului sumelor datorate, în prezenta cauză nu s-a efectuat un raport de expertiză în vederea stabilirii în mod exact al cuantumului creanțelor pretins datorate de subscrisa societate, aceasta raportându-se la numărul total de camere ale unității, fără să se aibă în vedere gradul de ocupare efectivă pentru perioada pentru care s-a reținut obligația de plată.

- solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii, iar în subsidiar, în situația în care instanța va reține obligația de plată, solicită să se dispună micșorarea cuantumului sumei la care a fost obligată.

Recurenta nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. .

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cu prioritate recursul, din perspectiva excepției de tardivitate, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (2) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din același act normativ, Înalta Curte reține următoarele:

Conform art. 485 alin. (1) C. proc. civ., "Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel."

Art. 181 alin. (1) pct. 2 din același act normativ prevede că, atunci "când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește"; (alin. (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

Obiectul recursului promovat în prezenta cauză constă în decizia nr. 1254A din 7 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2085 din 21.11.2018, Tribunalul București, secția a III-a civilă.

Decizia nr. 1254A din 07.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a fost comunicată pârâtei la data de 9 noiembrie 2020, iar data declarării recursului este 14 decembrie 2020, data comunicării corespondenței electronice .

Din coroborarea dispozițiilor art. 485 alin. (1) C. proc. civ. cu cele ale art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., mai sus evocate, rezultă că termenul în care putea fi formulat cel mai târziu recursul s-a împlinit la 10 decembrie 2020.

În raport cu aceste constatări, Înalta Curte reține că recurenta-pârâtă a promovat recursul cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., fiind decăzut din exercitarea dreptului de recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv declarat, recursul formulat de pârâta S.C. A. S.R.L..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1254A din 7 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 octombrie 2021