ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2014/2021

Ședința publică din data de 7 octombrie 2021

După deliberare, asupra recursurilor, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 324R din 29 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a constatat perimat recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 19 ianuarie 2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2017.

Prin cererea transmisă prin e-mail la 6 iulie 2020, reclamantul A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 324R din 29 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 30 iulie 2020 și repartizat completului de filtru CF x.

În cuprinsul cererii de declarare a recursului, recurentul-reclamant A. a arătat că decizia civilă nr. 324R din 29 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă este netemeinică și nelegală, astfel încât solicită admiterea recursului, anularea hotărârii recurate și continuarea judecății cauzei la curtea de apel.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 20 mai 2021, dispunându-se comunicarea acestuia.

În cuprinsul raportului s-a reținut că, prin nemotivarea căii de atac în termenul prevăzut de lege, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Raportul a fost comunicat părților la 8 iunie 2021.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la 7 octombrie 2021, în complet de filtru, fără citarea părților.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 420 C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Făcând aplicarea acestor dispoziții la speța dedusă judecății, reiese că, astfel cum prevede art. 470 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care termenul pentru exercitarea recursului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii (în cauză - termenul de 5 zile curge de la pronunțare), motivarea recursului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

În conformitate cu mențiunile de pe procesul-verbal de înmânare existent la dosarul Curții de Apel București, reiese că decizia civilă nr. 324R din 29 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a fost comunicată reclamantului A. la 22 iulie 2020, dată de la care începe să curgă termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru motivarea căii de atac.

Potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.

În cauză, termenul pentru motivarea căii de atac s-a împlinit la data de 28 iulie 2020, dată până la care recurentul-reclamant nu a depus la dosar motivele de recurs, în conformitate cu textele legale anterior menționate.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, astfel cum aceasta a fost formulată, se constată că aceasta nu conține critici care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

Având în vedere cele constatate, cum memoriului de recurs nu prezintă critici de nelegalitate ale deciziei recurate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., prin nemotivarea căii de atac, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În consecință, în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 324R din 29 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 octombrie 2021.