ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2005/2021

Ședința publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 24 mai 2021 pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, în contradictoriu cu pârâții A. (mama minorei), B. (tatăl minorei) și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu - Complexul "Prichindelul" Sibiu, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună înlocuirea măsurii de plasament în regim de urgență la Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență Pitești cu plasamentul la Complexul "Prichindelul" Sibiu pentru minora C..

II. Hotărârea Tribunalului Argeș:

Prin sentința civilă nr. 306 din 15 iunie 2021 pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut aplicabilitatea art. 133 din Legea nr. 272/2004, prin care cauzele privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului, iar dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul.

Tribunalul Argeș a arătat că, potrivit actului de identitate care o privește pe minoră, aceasta are domiciliul în județul Sibiu și nu se poate considera că domiciliul său de fapt ar fi în localitatea Ștefănești, județul Argeș, având în vedere că minora a părăsit domiciliul tatălui său, fără acordul acestuia, frecventând școala de pe raza comunei Marpod, jud. Sibiu.

A reținut, de asemenea, că împrejurarea că minora a fost găsită pe raza județului Argeș, fără ocrotire părintească, a determinat ca DGASPC Argeș să ia măsuri față de minoră, fiind stabilit plasamentul în regim de urgență, iar în stabilirea competenței instanța nu se poate raporta decât la domiciliul minorei cu care aceasta figurează în actul de identitate și unde locuiește, neputându-se stabili un alt domiciliu la care copilul locuiește efectiv.

III. Hotărârea Tribunalului Sibiu:

Învestit prin declinare, Tribunalul Sibiu a pronunțat sentința civilă nr. 230 din 6 iulie 2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Tribunalului Argeș competența de soluționare a cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut că, în acord cu dispozițiile art. 63 și art. 68 alin. (4) din Legea 272/2004, la data sesizării Tribunalului Argeș (24 mai 2021) domiciliul minorei se afla la Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență Pitești, instituție aflată în circumscripția Tribunalului Argeș - instanță căreia îi revine competența de soluționare a cauzei în conformitate cu prevederile art. 133 alin. (1) din Legea 272/2004, nefiind relevant faptul că, la un moment anterior, minora avea domiciliul în județul Sibiu.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În speță, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat înlocuirea măsurii de plasament în regim de urgență de la Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență Pitești, cu plasamentul la Complexul "Prichindelul" Sibiu.

Potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului. Alin. (2) al aceluiași act normativ dispune: dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul.

Deși ambele instanțe aflate în conflict au reținut că în cauză sunt aplicabile aceste dispoziții speciale, au interpretat în mod diferit noțiunea de "domiciliu" la care face referire textul de lege.

Potrivit art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.

Art. 91 alin. (1) din același act normativ stipulează în sensul că "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate"; (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane; (3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale mai sus menționate, rezultă că, noțiunea de "domiciliu" la care face trimitere art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt minorul cu privire la care se iau măsuri de protecție specială, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei.

În considerarea acelorași argumente, art. 63 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului dispune că: pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidențial care îl are în îngrijire.

Din examinarea actelor dosarului, se constată că la dosarul Tribunalului Argeș se regăsește dispoziția nr. 898 din 14 mai 2021 a directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, prin care, începând cu data de 14 mai 2021, a fost stabilită pentru minora C. măsura de plasament în regim de urgență la Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență Pitești, până la pronunțarea instanței de judecată cu privire la situația acesteia.

De asemenea, astfel cum s-a reținut în practicaua sentinței nr. 230 din 6 iulie 2021 pronunțată de Tribunalul Sibiu, s-a procedat la audierea în camera de consiliu a minorei, care a precizat că locuiește la Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență Pitești.

Având în vedere cele constatate, reținând incidența în speță a dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, normă specială ce instituie competența teritorială exclusivă în favoarea tribunalului în a cărui circumscripție teritorială își are locuința în fapt minorul cu privire la care se iau măsuri de protecție specială, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 octombrie 2021.