ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1074/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1074/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 18 mai 2021
I. Circumstanțele cauzei:
Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găesti la data de 2 iulie 2020, sub nr x/2020 reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B. solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să se dispună stabilirea locuinței minorei C., la domiciliul mamei reclamante, obligarea pârâtului la cheltuielile de întreținere, îngrijire și educare a minorei, exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea unui program de vizitare a minorei de către tată.
Pârâtul B. a depus întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea cererii principale, iar pe cale reconvențională a solicitat instanței să dispună ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către pârât, locuința minorei C. să fie stabilită la domiciliul tatălui, stabilirea contribuției mamei la plata cheltuielilor de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională prin acordarea unei pensii de întreținere în cuantum de 1/4 din venitul lunar al acesteia, iar, în subsidiar, stabilirea unui program de relații personale cu minora.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Găești și a solicitat declinarea soluționării în favoarea Judecătoriei Brașov.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:
2.1. Prin sentința civilă nr. 1486 din data de 23 noiembrie 2020, Judecătoria Găești a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.
Pentru a hotărî astfel, în esență, Judecătoria Găești a făcut aplicarea prevederilor art. 114 C. proc. civ., reținând că, potrivit mențiunilor din referatul de anchetă socială întocmit la domiciliul mamei reclamante-pârâte, precum și din recunoașterea acesteia exprimată în ședința publică de la termenul din 9 noiembrie 2020, minora a locuit împreună cu ambii părinți în comuna Cristian din județul Brașov, iar la data de 7 iunie 2020 mama reclamantă-pârâtă a părăsit acest domiciliu comun și a luat-o și pe minoră fără acordul tatălui.
A constatat că prezenta cerere a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești la data de 2 iulie 2020 și, analizând legătura cu localitatea Găești la momentul promovării acțiunii din prisma noțiunii de reședință obișnuită a reclamantei-pârâte și a minorei, a reținut nu este suficientă cât să justifice competența Judecătoriei Găești.
Totodată, a arătat că reședința obișnuită reprezintă locul în care o persoană își petrece în mod obișnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ține seama de absențele temporare pentru recreere sau vacanțe și că se consideră că își au reședința obișnuită într-o zonă geografică specifică persoanele care au locuit la reședința obișnuită o perioadă suficient de mare de timp cât să releve elementul de continuitate.
Prin urmare, a apreciat că, în speță, competența teritorială este exclusivă și aparține instanței în raza căreia avea stabilit domiciliul minora la momentul introducerii acțiunii, adică în comuna Cristian, județul Brașov.
2.2. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Brașov, prin sentința civilă nr. 2310 din data de 18 martie 2021, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești, a constatat că a intervenit un conflict negativ de competență, și, în consecință, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.
În esență, Judecătoria Brașov a dat eficiență dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., constatând că, în cauză, deși părțile au avut locuința comună în localitatea Cristian, reclamanta-pârâtă împreună cu minora și-au schimbat domiciliu în municipiul Găești, județul Dâmbovița, potrivit actului de identitate al reclamantei-pârâte, valabil în perioada 11 iunie 2020 - 20 decembrie 2030.
Prin urmare a reținut că Judecătoria Găești este instanța unde se află domiciliul persoanei ocrotite și, ca atare, este instanța competentă să soluționeze pricina.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Găești și Judecătoria Brașov și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de aprecierile diferite ale celor două instanțe cu privire la domiciliul persoanei ocrotite - minora C..
Obiectul prezentului litigiu, astfel cum a fost redat anterior, se circumscrie cererilor privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă, așa cum, de altfel, au reținut și cele două instanțe aflate în conflict.
Prin urmare, competența de soluționare a cauzei se stabilește în raport de prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:
"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".
Ca atare, relevanță în stabilirea competenței de soluționare a prezentului litigiu o are domiciliul sau reședința persoanei ocrotite - minora C. -, aspect cu privire la care aprecierile celor două instanțe au fost diferite.
Conform prevederilor art. 92 alin. (1) C. civ., "Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic".
Verificând actele dosarului, Înalta Curte reține că, la data formulării cererii de chemare în judecată care a generat prezentul litigiu, minora avea domiciliul la reclamanta-pârâtă, în orașul Găești, județul Dâmbovița.
Astfel, potrivit celor consemnate în încheierea de ședință din data de 9 noiembrie 2020, părțile au arătat că minora a locuit cu părinții săi pe raza Judecătorie Brașov, în comuna Cristian, județul Brașov, până la data de 7 iunie 2020, când a plecat din această localitate împreună cu mama sa, reclamanta-pârâtă.
Acest aspect rezultă și din referatul întocmit ca urmare a efectuării anchetei sociale la domiciliul reclamantei-pârâte, în care s-a reținut că "în cursul lunii iunie 2020, d-na A. pleacă împreună cu copilul de la domiciliul conjugal și se stabilește în Găești, str. x...".
Prin urmare, la data formulării cererii de chemare în judecată, 2 iulie 2020, minora C. avea domiciliul la mama sa, respectiv în localitatea Găești.
Totodată, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 91 alin. (1) C. civ., "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate".
În speță, conform celor menționate în cartea de identitate a reclamantei-pârâte, valabilă începând cu 11 iunie 2020 și până în 20 decembrie 2030 (aflată în copie la dosarul Judecătoriei Găești), domiciliul acesteia, la data formulării cererii de chemare în judecată, era în orașul Găești, județul Dâmbovița.
Prin urmare, Înalta Curte, reținând că, la data inițierii prezentului litigiu (2 iulie 2020), domiciliul minorei C. era la reclamanta-pârâtă A., respectiv în localitatea Găești, județul Dâmbovița, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătorie Găești, în circumscripția căreia, la data formulării cererii de chemare în judecată, își avea domiciliul persoana ocrotită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2021.