ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1782/2021

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la 21 februarie 2020, reclamantul Secretariatul General al Guvernului a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A. să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 6.881 USD - echivalentul în RON la momentul efectuării plății, reprezentând avans spre decontare, a sumei de 12.804,52 RON reprezentând contravaloare bilet de avion și a penalităților de 0,50% pe zi de întârziere.

În motivarea cererii, reclamantul a susținut că a achitat în numerar suma de 6881 USD pârâtului, care a semnat pentru încasarea sumei, dar nu a efectuat decontul și nici nu a restituit sumele rămase, aducând un prejudiciu bugetului entității publice, prejudiciu care trebuie recuperat de la persoana vinovată, în speță pârâtul, prin obligarea acestuia la plata sumei de 6881 USD - echivalentul în RON la momentul efectuării plății.

În drept, au fost indicate dispozițiile art. 1349 alin. (1) și 1357 alin. (1) C. civ.

II. Hotărârea Judecătoriei Răcari:

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la 21 februarie 2020, fiind alocat prim termen de judecată la 29 iulie 2020.

Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtului la domiciliul indicat de reclamant, procedura de citare fiind îndeplinită la 10 martie 2020 - data încheierii procesului-verbal prevăzut de dispozițiile art. 164 C. proc. civ., actele fiind returnate instanței, deoarece termenul legal pentru comunicarea actelor s-a împlinit, iar destinatarul nu s-a prezentat pentru înmânare.

Prin încheierea din 29 iulie 2020, Judecătoria Răcari a constatat lipsa de procedură cu pârâtul A., deoarece dovada de îndeplinire a procedurii poartă mențiunea "destinatar plecat din țară", sens în care s-a dispus citarea reclamantului cu mențiunea indicării domiciliul actual al pârâtului și accesarea bazei de date pentru verificarea domiciliului.

În urma verificărilor efectuate în baza de date cu privire la domiciliul pârâtului, a rezultat că domiciliul acestuia figurează în comuna Potlogi, sat Pitaru, strada x, nr. 20, județul Dâmbovița, în acest sens fiind întocmit referat la 26 august 2020.

Pentru termenul de judecată din 7 octombrie 2020 s-a dispus citarea la domiciliul situat pe raza Potlogi, județul Dâmbovița.

La 6 octombrie 2020, pârâtul A. a înaintat o cerere prin care a învederat că la data înregistrării dosarului nu mai avea domiciliul pe raza comunei Potlogi, județul Dâmbovița, întrucât ar fi înstrăinat imobilul respectiv, ci pe raza orașului Voluntari, județul Ilfov, aspect ce ar atrage competența Judecătoriei Buftea. De asemenea, a solicitat acordarea unui nou termen de judecată.

Prin încheierea din 7 octombrie 2020, Judecătoria Răcari a constatat că procedura de citare este legal îndeplinită, a încuviințat cererea de amânare formulată de pârât și a dispus citarea acestuia la domiciliul indicat, cu copia cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor atașate.

Prin cererea înregistrată pentru termenul din 9 decembrie 2020, pârâtul a învederat că la citația comunicată nu au fost alăturate înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată, sens în care a apreciat că se impune înaintarea acestora și a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Răcari, raportat la faptul că la momentul înregistrării acțiunii avea domiciliul pe raza județului Ilfov. De asemenea, a depus procesul-verbal de predare-primire a imobilului închiriat, situat în orașul Voluntari, județul Ilfov.

La termenul de judecată din 9 decembrie 2020, instanța a constatat că procedura de citare este legal îndeplinită și a dispus citarea pârâtului cu o copie a acțiunii introductive și a înscrisurilor atașate.

La 19 ianuarie 2021, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Răcari.

La termenul de judecată din 20 ianuarie 2021, instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția necompetenței teritoriale, invocată de către pârât.

Prin sentința civilă nr. 35 din 20 ianuarie 2021 pronunțată de Judecătoria Răcari s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârât și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că, raportat la natura acțiunii introductive de instanță - cerere personală - competența de soluționare se stabilește în acord cu prevederile art. 107 din C. proc. civ.

Având în vedere faptul că pârâtul a invocat excepția necompetenței teritoriale la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită și a făcut dovada faptului că la data înregistrării cererii de chemare în judecată locuia în fapt în orașul Voluntari, județul Ilfov, instanța a concluzionat că revine Judecătoriei Buftea competența de soluționare a cererii de chemare în judecată.

III. Hotărârea Judecătoriei Buftea:

Învestită prin declinare, Judecătoria Buftea a pronunțat sentința civilă nr. 6978 din 27 aprilie 2021, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, competența teritorială a instanței se determină potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care instituie o competență teritorială relativă și care prevăd că cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În ceea ce privește domiciliul pârâtului, a reținut aplicarea prevederilor art. 87 C. civ., care stabilesc că domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.

Totodată, a arătat că sunt incidente dispozițiile art. 91 alin. (1) și (2) C. civ., care prevede că dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane.

Din analiza înscrisurilor depuse la dosar, reiese că, potrivit evidențelor oficiale, la data introducerii cererii de chemare în judecată, 21 februarie 2020, pârâtul figura cu domiciliul în jud. Dâmbovița.

Deși acesta a înstrăinat imobilul la a cărui adresă avea domiciliul, închiriind un alt imobil, aflat în circumscripția Judecătoriei Buftea, nu a făcut demersurile legale în vederea înscrierii noii adrese în evidențele oficiale. În consecință, modificarea în fapt a adresei la care acesta domiciliază nu a devenit opozabilă terților.

Față de aceste considerente, Judecătoria Buftea a apreciat că determinarea instanței competente trebuia făcută în raport cu mențiunile existente în evidențele oficiale, solicitările pârâtului cu privire la comunicarea actelor de procedură la o altă adresă având numai consecințele prevăzute de art. 158 alin. (1) C. proc. civ., respectiv alegerea unui domiciliu procesual la care să îi fie comunicate actele de procedură.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la 21 februarie 2020, reclamantul Secretariatul General al Guvernului a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A. să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 6.881 USD - echivalentul în RON la momentul efectuării plății, reprezentând avans spre decontare, a sumei de 12.804,52 RON reprezentând contravaloare bilet de avion și a penalităților de 0,50% pe zi de întârziere.

În drept, au fost indicate dispozițiile art. 1349 alin. (1) și 1357 alin. (1) C. civ.

În conformitate cu statuările obligatorii din cuprinsul Deciziei nr. 31 din 11 noiembrie 2019 pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța competentă să soluționeze conflictul negativ de competență verifică modul în care atât normele de competență propriu-zise, cât și normele referitoare la condițiile și termenele de invocare a excepției de necompetență au fost respectate.

Procedând la o astfel de verificare în cauza dedusă judecății, se constată următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 coroborate cu prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în cazul cererilor întemeiate pe răspunderea civilă delictuală, competența teritorială este alternativă, astfel că sunt deopotrivă competente să soluționeze cauza atât instanța de la domiciliul/sediul pârâtului, cât și instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Față de prevederile art. 129 C. proc. civ., în speță competența teritorială stabilită prin normele incidente este de ordine privată.

Astfel cum prevăd dispozițiile art. 130 C. proc. civ., excepția de necompetență se invocă în mod diferit, în funcție de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competență încălcate.

Potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ.:

"necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe", iar alin. (3) al aceluiași articol prevede că:

"necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe."

Din actele și lucrările dosarului reiese că procedura de comunicare s-a efectuat în mod legal, deoarece cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtului la domiciliul rezultat din evidențele oficiale, respectiv comuna Potlogi, sat Pitaru, str. x, jud. Dâmbovița, modificarea în fapt a adresei la care acesta domiciliază nefiind opozabilă terților.

În conformitate cu dispozițiile art. 91 alin. (1) și (2) C. civ., dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane, cu excepția cazului în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

Deși pârâtul a înstrăinat imobilul la a cărui adresă avea domiciliul, închiriind un alt imobil, aflat în circumscripția Judecătoriei Buftea, nu a făcut demersurile legale în vederea înscrierii noii adrese în evidențele oficiale și nici nu a făcut dovada că reclamantul are cunoștință despre actualul domiciliu.

Conform mențiunilor din cuprinsul procesului-verbal încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 164 C. proc. civ., citația a fost depusă la sediul primăriei comunei Potlogi.

Potrivit dispozițiilor art. 165 pct. 1 C. proc. civ., procedura de comunicare se socotește îndeplinită la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal.

Prin urmare, față de prevederile art. 165 C. proc. civ., procedura de citare a fost îndeplinită la 10 martie 2020, aceasta fiind data încheierii procesului-verbal, neavând relevanță că actele au fost returnate instanței, deoarece termenul legal pentru comunicarea actelor s-a împlinit, iar destinatarul sau reprezentantul acestuia nu s-a prezentat la primărie pentru înmânare.

Așadar, termenul de 25 de zile, prevăzut de dispozițiile art. 201 C. proc. civ., pentru a depune întâmpinare s-a împlinit la 6 aprilie 2021.

Pârâtul A. a comunicat, la 6 octombrie 2020, cu depășirea termenului arătat mai-sus, o cerere prin care a arătat că la data înregistrării dosarului nu mai locuia la adresa la care a fost citat, ci în orașul Voluntari, județul Ilfov, "ceea ce ar atrage competența teritorială a Judecătoriei Buftea".

Din interpretarea dispozițiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ. rezultă că, atât timp cât excepția nu a fost invocată prin întâmpinare de către pârât, soluționarea cauzei rămâne dobândită instanței pe rolul căreia se află înregistrată și aceasta rămâne competentă a o soluționa, nemaiputându-se dezînvesti, chiar dacă, potrivit legii, cauza ar intra în competența altei instanțe de judecată.

Dacă pârâtul nu a invocat excepția de necompetență teritorială de ordine privată în termenul pentru depunerea întâmpinării, invocarea acesteia nu mai este posibilă, deoarece competența este stabilită în mod definitiv în favoarea instanței pe rolul căreia a fost înregistrată cererea.

Potrivit celor statuate în paragraful 72 din Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019 pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța care judecă conflictul de competență nu poate ignora faptul că instanța inițial învestită a devenit competentă, prin acoperirea necompetenței sale inițiale, neinvocate în termen, ci va trebui să îi trimită acesteia dosarul, pentru că ea trebuie să determine competența în mod concret, în pricina ce se judecă, iar nu in abstracto, într-o pricină similară.

Așadar, efectul neinvocării în termen a excepției de necompetență teritorială constă în stabilirea competenței în favoarea instanței inițial sesizate, fiind consolidată în mod definitiv a competența instanței pe rolul căreia a fost introdusă cererea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2021.