ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1721/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1721/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 22 septembrie 2021
asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 18.06.2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, petenta A. a solicitat acordarea ajutorului public judiciar în forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, astfel cum a fost stabilită în sarcina sa de către instanță.
Hotărârea Curții de Apel București
Prin încheierea de ședință din 05.07.2021, Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de ajutor public.
Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a declarat recurs petenta A., arătând că nu dispune de resurse financiare pentru a putea achita taxa judiciară de timbru, nu are bunuri în proprietate, la nivelul lunii mai 2021 nu a primit salariul integral din cauza popririi instituite în mod ilegal pe acesta, plătește pensie alimentară pentru minorul B., astfel încât se află în imposibilitatea de a achita taxa de timbru menționată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 8 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Căile de atac reprezintă mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești și, în final, remedierea erorilor săvârșite, constituind astfel pentru părți o garanție a respectării drepturilor lor fundamentale.
Rezultă că împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.
Recursul este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă și nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept.
Art. 299 alin. (1) C. proc. civ. reține că "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe jurisdicționale sunt supuse recursului", iar art. 377 alin. (2) pct. 4 din același cod statuează că "sunt hotărâri irevocabile hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii".
Prin coroborarea textelor legale anterior citate, rezultă că pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege.
În cauză este supusă căii extraordinare a recursului o încheiere de ședință prin care s-a respins o cerere de acordare a ajutorului public judiciar pentru care legea reglementează o cale specială de atac, respectiv, aceea a reexaminării.
Astfel, potrivit art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 "Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii".
Alineatul 3 al aceluiași articol reține că "Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă".
Față de aceste dispoziții, recursul declarat împotriva unei încheieri pentru care, prin lege specială, este prevăzută o altă cale de atac, nu poate fi primit, o asemenea hotărâre nefăcând parte din categoria acelora pentru care legea reglementează în mod explicit calea extraordinară de atac.
O asemenea concluzie se desprinde și din dispozițiile art. 129 din Constituția României conform cărora "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", text legal ce consacră la nivel constituțional legalitatea căilor de atac.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii de ședință din 5 iulie 2021 a Curții de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A., cu domiciliul în București, împotriva încheierii de ședință din 5 iulie 2021 a Curții de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Fără cale de atac.
Pronunțată astăzi, 22 septembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.