ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1658/2021

Ședința publică din data de 16 septembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului la 17 mai 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, în contradictoriu cu pârâta B., stabilirea locuinței minorului C. la domiciliul său, până la soluționarea dosarului nr. x/2020 al Tribunalului București.

În motivare, a arătat că minorul se află la domiciliul său de peste trei săptămâni, iar urgența este determinată de faptul că acesta frecventează Grădinița cu program prelungit "D.", din Gura Humorului, str. x, jud. Suceava.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

Legal citată, pârâta a depus întâmpinare la 26 mai 2021, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Gura Humorului.

Prin sentința civilă nr. 482 din 28 mai 2021, Judecătoria Gura Humorului a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Gura Humorului a reținut că, prin sentința civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Sectorului 4 București a stabilit ca autoritatea părintească asupra minorului C. să fie exercitată în comun de ambii părinți, fixând domiciliul acestuia să fie la mama sa, pârâta B..

Instanța a constatat că, potrivit referatului de anchetă socială nr. 41657 din 21 mai 2021 întocmit de Consiliul Local Gura Humorului - Direcția de Asistență Socială, minorul este preșcolar, fiind înscris la Grădinița "D." din Gura Humorului.

Conform declarațiilor reclamantului, părțile au locuit împreună în București, însă, după despărțirea lor, în luna ianuarie 2020, minorul a locuit cu mama timp de o lună, apoi, aproximativ 6 luni cu bunica maternă, în Valea Plopului, jud. Prahova, iar din 17 aprilie 2021 acesta se află la domiciliul său din Gura Humorului, fiind înscris la cursurile de pian organizate în cadrul Clubului Copiilor din localitate.

Judecătoria Gura Humorului a reținut că, potrivit art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului, iar conform art. 114 din același act normativ, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie, se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Constatând că persoana ocrotită are domiciliul în circumscripția Judecătoriei Sectorului 4 București, a stabilit că această instanță este competentă să soluționeze fondul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 8807 din 29 iunie 2021, Judecătoria Sectorului 4 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gura Humorului. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 4 București a reținut, în esență, că cererea prin care se solicită stabilirea domiciliului unui minor se situează în materia ocrotirii persoanei fizice, o astfel de cerere revenind, în baza art. 114 C. proc. civ., instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul persoana ocrotită.

Interpretând per a contrario dispozițiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., instanța a apreciat că, în cazul litigiilor privitoare la persoane, cum este cel de față, competența teritorială ce revine instanței în a cărei circumscripție domiciliază persoana ocrotită este absolută, părțile neputând deroga de la aceasta.

Potrivit art. 92 alin. (1) C. civ., domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic, iar potrivit alin. (2), în cazul în care părinții au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanța de tutelă, ascultându-i pe părinți, precum și pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ținând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuiește în mod statornic.

Reținând că, potrivit sentinței civile nr. 16819 din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 București în dosarul nr. x/2020 domiciliul minorului a fost stabilit la mamă, iar ulterior circumstanțele faptice s-au schimbat, minorul locuind la tată, instanța a analizat dacă schimbarea locuinței acestuia are caracter statornic, pentru a putea determina competența instanței de a judeca cererea.

Instanța a apreciat că, determinant în stabilirea competentei instanței este domiciliul minorului la momentul înregistrării cererii pe rolul Judecătoriei Gura Humorului, 17 mai 2021. A constatat că, din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că, la momentul de referință, minorul locuia de aproximativ o lună la tată, neaflându-se în vizită sau în cadrul programului de legături personale, intenția acestuia din urmă fiind în sensul schimbării faptice a domiciliului copilului.

Deși domiciliul legal al minorului a fost stabilit la mamă, prin sentința civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. x/2020, instanța a reținut că în prezenta cauză are prioritate determinarea domiciliul în fapt al acestuia, chiar dacă nu este reglementat legal, întrucât realitatea faptică actuală vizează schimbarea locuinței minorului, la tată.

A apreciat că intenția tatălui de stabilire a domiciliului minorului la locuința sa rezultă din demersurile întreprinse în acest sens, prin înscrierea copilului la Grădinița cu program prelungit "D." din Gura Humorului, conform contractului nr. x/13.05.2021, precum și la cursurile de limba engleză, educație plastică, dansuri latino americane și abilități practice, de la Asociația Umanitară din această localitate.

Judecătoria Sectorului 4 București a constatat că minorul s-a prezentat, la 28 aprilie 2021, la medicul dentist E., din orașul Gura Humorului, pentru consultație, iar la 19 mai 2021, la dr. pediatru F..

Față de cele menționate, instanța a apreciat că domiciliul minorului, în fapt, atât la data înregistrării cererii, cât și în prezent, se află la domiciliul tatălui, din Gura Humorului.

Totodată, a considerat că nu există niciun criteriu care ar putea atrage stabilirea competenței Judecătoriei Sectorului 4 București, întrucât cauza vizează stabilirea locuinței minorului, la tată sau la mamă, în orașul Gura Humorului sau în comuna Posești, sat Valea Plopului, jud. Prahova, niciuna dintre aceste localități neaflându-se în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 4 București.

Reținând că legea instituie o competență teritorială exclusivă a judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul persoana ocrotită (avându-se în vedere noțiunea de domiciliu în sens larg - locuința efectivă), iar în prezent minorul locuiește în oraș Gura Humorului, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Gura Humorului, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gura Humorului.

Prin cererea de chemare în judecată care a generat conflictul negativ de competență, reclamantul A. a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, în contradictoriu cu pârâta B., stabilirea locuinței minorului C. la domiciliul său, din orașul Gura Humorului, jud. Suceava.

Înalta Curte constată că situația de fapt dedusă judecății se grefează pe raportul de filiație dintre minor și părinții săi, aspect ce determină incidența regulilor în materia autorității părintești, reglementate de C. civ. aprobat prin Legea nr. 287/2009.

Potrivit art. 106 alin. (1) C. civ., ocrotirea minorului se realizează prin părinți (…), iar, conform art. 107 din același act normativ, procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii.

Dispozițiile art. 114 C. proc. civ. dispun în sensul că, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Sintagma cereri privind ocrotirea persoanei fizice include și cererea vizând ocrotirea minorului prin părinți, în sensul art. 106 alin. (1) teza I C. civ., respectiv cererile care vizează autoritatea părintească și exercitarea acesteia.

Titlul IV din C. civ., intitulat "Autoritatea părintească", cuprinde dispoziții cu privire la autoritatea părintească și exercitarea acesteia, locuința copilului și obligația de întreținere, conform cărora instanța de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competența de soluționare a cererilor izvorând din neînțelegerile între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești (art. 486), la stabilirea locuinței copilului (art. 496) și la schimbarea locuinței acestuia (art. 497).

Conform normelor C. civ., îi revine instanței de tutelă competența de soluționare a cererii care are ca obiect stabilirea locuinței copilului minor, în lipsa înțelegerii dintre părinți ori dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului (art. 400 alin. (1).

Totodată, potrivit art. 92 alin. (2) C. civ., în cazul în care părinții au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanța de tutelă, ascultându-i pe părinți, precum și pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ținând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuiește în mod statornic.

În raport de textele legale menționate, Înalta Curte constată că sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 114 din C. proc. civ., care instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, ambele instanțe aflate în conflict prevalându-se în adoptarea soluției de textul de lege menționat.

În speță, persoana ocrotită este minorul C., în interesul căruia reclamantul, tatăl său, a promovat cererea privind emiterea unei ordonanțe președințiale.

Din motivarea cererii chemare în judecată și din conținutul raportului de anchetă socială întocmit de Direcția de Asistență Socială - Consiliul Local Gura Humorului, din dispoziția Judecătoriei Gura Humorului, a rezultat că, de la 17 aprilie 2021, minorul locuiește cu reclamantul în locuința acestuia din Gura Humorului, fiind înscris la Grădinița "D." din această localitate.

Însă, potrivit actelor dosarului, prin sentința civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. x/2020, domiciliul minorului a fost stabilit la mamă. La momentul pronunțării hotărârii, pârâta avea domiciliul în București, însă, din luna septembrie a anului 2020, aceasta locuiește împreună cu copilul la părinții săi, în comuna Posești, sat Valea Plopului, jud. Prahova. Potrivit susținerilor pârâtei, reclamantul l-a luat pe minor de la acest domiciliu fără consimțământul său.

Pârâta a anexat întâmpinării adeverința eliberată la 25 mai 2021 de Școala Gimnazială din satul Poseștii Pământeni, com. Posești, jud. Prahova, din care reiese că minorul este înscris în anul școlar 2020-2021 la grupa mare, la Grădinița cu program normal, figurând înscris și în clasa pregătitoare etapa I de înscrieri la Școala Gimnazială din Valea Plopului, jud. Prahova.

De asemenea, pârâta a depus, în copie, adresa emisă de Școala Gimnazială din satul Poseștii Pământeni, com. Posești, jud. Prahova prin care Grădinița cu program normal "G." din Gura Humorului a fost înștiințată că nu a fost aprobată cererea de transfer înregistrată sub nr. x din 28 aprilie 2021 a preșcolarului C., motivată de schimbarea domiciliului, întrucât, prin sentința civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. x/2020, domiciliul acestuia a fost stabilit la mamă.

De altfel, pârâta a sesizat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova cu privire la refuzul reclamantului de a-l aduce pe minor la locuința sa, această instituție sesizând, la rândul său, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, precum și Primăria Municipiului Suceava și făcând mențiune la efectele executorii ale sentinței civile nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. x/2020.

Astfel, în raport de această situație, nu se poate aprecia că locuința statornică a minorului, în sensul prevăzut de art. 92 alin. (2) C. civ., este la reclamant, în orașul Gura Humorului, pentru a fi atrasă competența de soluționare a Judecătoriei din această localitate, din moment ce schimbarea în fapt a domiciliului acestuia s-a făcut de către reclamant, intempestiv, în lipsa acordului pârâtei. Aceasta întrucât, prin sentința civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. x/2020, domiciliul minorului a fost stabilit, odată cu separarea părților, la domiciliul mamei.

Chiar dacă la momentul pronunțării hotărârii menționate domiciliul legal al pârâtei era în municipiul București, în locuința comună a părților, Înalta Curte apreciază că prezintă relevanță domiciliul pe care îl are în prezent aceasta, respectiv cel din satul Valea Plopului, com. Posești, str. x, jud. Prahova, localitate unde se află și instituția de învățământ unde figurează înscris minorul în anul școlar în curs.

Din aceste considerente, Înalta Curte apreciază că este competentă să judece cauza Judecătoria Vălenii de Munte, aceasta fiind instanța de tutelă, conform art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Aplicând prevederile legale enunțate și ținând cont de circumstanțele factuale a cauzei, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2021.