Decizia nr. 1590/2021 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 2069/2018 a Tribunalului Hunedoara

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 25.05.2018, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Hunedoara, contestație la executarea silită ce se efectuează prin poprire din pensia sa.

Sentința pronunțată de Tribunalul Hunedoara Prin sentința civilă nr. 2069 din 5 decembrie 2018, Tribunalul Hunedoara a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.

Sentința pronunțată de Judecătoria Deva Prin sentința civilă 439/13.03.2019, Judecătoria Deva a admis excepția netimbrării cererii, invocată din oficiu și a anulat ca netimbrată contestația la executare formulată de contestatorul A..

Decizia pronunțată de Tribunalul Hunedoara Prin decizia civilă nr. 652 din 30 septembrie 2019 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția I civilă s-a anulat ca netimbrat apelul civil formulat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 439/2019, pronunțată de Judecătoria Deva.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia Prin decizia civilă nr. 130 din 26 mai 2020, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a anulat ca netimbrat recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 652/A/2019 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 130 din 26 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia a declarat recurs contestatorul A.. Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 20 noiembrie 2020 Recursul a fost comunicat intimaților la 14 decembrie 2020, astfel cum reiese din dovezile de comunicare aflate la dosar. La 23 decembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 490 alin. (2) raportat la art. 471 alin. (5) C. proc. civ., intimata B. S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului . La 22 decembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 490 alin. (2) raportat la art. 471 alin. (5) C. proc. civ., a formulat întâmpinare și intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil .

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că, în opinia raportorului, recursul este inadmisibil, fiind formulat împotriva unei hotărâri definitive, pronunțate în recurs, acesta fiind formulat și cu nerespectarea dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., motivele invocate neîncadrându-se în cazurile de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Totodată, s-a reținut că, în măsura în care completul de filtru va aprecia că hotărârea atacată este supusă recursului, precum și că aceasta ar putea fi analizat din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., completul de judecată urmează a se pronunța asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (6) C. proc. civ. Completul de filtru C9, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părți, pentru ca acestea să depună punct de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 19 și 20 mai 2021. La data de 24 mai 2021, intimata-pârâtă Casa județeană de Pensii a depus punct de vedere prin care a arătat că susține inadmisibilitatea exercitării căii de atac. Prin rezoluția din 29 iunie 2021, s-a fixat termen de judecată la 14 septembrie 2021, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în raport de excepția inadmisibilității, reținută și prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele: În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului. Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul cauzei. Coroborând dispozițiile legale mai sus citate, rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate în recurs sunt definitive și nu sunt supuse căii de atac a recursului. Prin decizia civilă nr. 130 din 26 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a fost anulat ca netimbrat recursul formulat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 652/A/2019 pronunțată de Tribunalul Hunedoara. Astfel, în speță, recurentul-contestator A. supune căii extraordinare de atac a recursului o decizie prin care a fost soluționată o altă cerere de recurs, hotărâre care, potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, este definitivă. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale mai sus menționate, rezultă că împotriva deciziei pronunțate în soluționarea unui recurs nu mai poate fi exercitată aceeași cale de atac, respectiv cea a recursului, în condițiile în care dreptul părții de a folosi o cale de atac este unic, epuizându-se prin exercițiul său. Drept urmare, prezenta cale de atac apare ca fiind inadmisibilă, fiind un recurs la recurs. Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat.