ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1586/2021

Ședința publică din data de 14 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 30.07.2020 sub nr. x/2020 pe rolul Judecătoriei Craiova, reclamanta A. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtul B. ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună stabilirea locuinței minorei la reședința reclamantei din Republica Italia.

În motivare, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul, iar din căsătorie au rezultat doi copii minori C. și D..

A mai arătat reclamanta că prin sentința civilă nr. 142 din 08 ianuarie 2013, Judecătoria Craiova a admis acțiunea precizată a dispus desfacerea căsătoriei înregistrată în registrul stării civile al Consiliului Local Țuglui, sub nr. x/09.02.2007, prin acordul părților, a dispus ca reclamanta să își reia numele avut anterior căsătoriei acela de "A.", autoritatea părintească în privința minorilor D. și C., să se exercite în comun de ambii părinți si a stabilit locuința minorului D. la mamă, iar a minorei C., la tată.

A susținut reclamanta că, în luna iulie 2020, a revenit în țară să o viziteze pe minora, C., iar aceasta i-a solicitat, în mod insistent, să nu o mai lase să locuiască cu tatăl său întrucât a trăit un calvar, tatăl având un comportament abuziv atât fizic cât și verbal și, având o discuție cu pârâtul pe această temă, acesta a devenit recalcitrant fiind nevoită să sune la 112, echipajul de poliție sfătuind-o să ia minora și să părăsească locația, lucru pe care l-a făcut.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 403 civil.

Judecătoria Craiova, prin sentința civilă nr. 11296 din 17 decembrie 2020 a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că minora, C., locuiește cu tatăl său în București, str. x, Sector I, fiind nerelevant faptul că, din luna iulie 2020, minora a plecat cu mama sa .

Cum obiectul litigiului este stabilirea domiciliului minorei, deci cerere privind ocrotirea minorei, devin incidente dispozițiile art. 114 C. proc. civ., conform cărora cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, fiind vorba despre o competență exclusivă.

Prin sentința civilă nr. 2499 din 2 aprilie 2021, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de reclamantă, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Craiova, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța soluția de declinare a competenței, Judecătoria Sectorului 1 București a apreciat că, față de obiectul litigiului, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 114 C. proc. civ., conform cărora cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, fiind vorba despre o competență exclusivă.

Instanța a reținut că nu va avea în vedere poziția pârâtului, care a afirmat că minora are domiciliul la el, conform sentinței civile nr. 142 din 8 ianuarie 2013 a Judecătoriei Craiova în dosarul nr. x/2012, care, deși reflectă o situație juridică valabilă în drept, nu mai are în prezent corespondent în fapt, minora locuind de aproape un an de zile împreună cu mama sa, în Craiova, aspect confirmat de pârât.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Craiova și Judecătoria Sectorului 1 București și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, ambele instanțe făcând aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Conflictul negativ de competență a fost determinat de constatările diferite a celor două instanțe cu privire la domiciliul minorei, la data formulării cererii de chemare în judecată, reperul temporal esențial pentru stabilirea instanței competente.

În speță, prin demersul judiciar cu care a învestit instanța de judecată, reclamanta a solicitat stabilirea locuinței minorei la reședința sa din Republica Italia, E. in Via Sandropertini N 12, temeiul de drept invocat fiind dispozițiile art. 403 civil.

Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 106 alin. (1) C. civ. Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (…), iar potrivit art. 107, "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 din C. proc. civ. dispune în sensul că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., care reprezintă o dispoziție specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, dispoziție derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 C. proc. civ., care, prin alin. (1), reglementează o competență teritorială generală, conform căreia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Prin sentința nr. 142 din 8 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Craiova locuința minorei a fost stabilită la tată, pârâtul B., în București, str. x.

Împrejurarea că minora plecase din această locuință cu puțin timp înainte de a fi introdusă acțiunea pendinte, spre a locui la mamă, în Craiova, nu poate semnifica schimbarea locuinței minorei, cât timp nu a existat un acord al părinților și nici o hotărâre a instanței în acest sens. Șederea temporară a minorei la mama sa nu este de natură a permite modificarea consecințelor juridice ale măsurii judiciare de stabilire a locuinței la tatăl pârât, consecințe printre care se numără și cele privitoare la determinarea instanței de tutelă în soluționarea prezentei cauze.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, aceasta fiind instanța în a cărei circumscripție își are domiciliul legal minora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 septembrie 2021.