ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1542/2021

Ședința publică din data de 24 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 10 iunie 2020, contestatorul Ministerul Justiției, în contradictoriu cu intimata A. a formulat contestație la executare împotriva executării silite începute de Societatea de Executori Judecătorești B. în dosarul execuțional nr. x/2020, prin somația de plată nr. x/20.05.2020, împotriva încheierii din 20.05.2020 privind stabilirea creanței și adresei de înființare a popririi nr. 2/20.05.2020, în baza sentinței civile nr. 49/2008 a Curții de Apel Oradea, a sentinței civile nr. 114/LM/2015 a Tribunalului Bihor și a încheierii nr. 41/2020 a Judecătoriei Oradea.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 666 alin. (5) pct. 4, art. 667 și urm. din C. proc. civ., O.U.G. nr. 71/2009.

2.1. Prin încheierea civilă nr. 7577 din 05 august 2020, Judecătoria Timișoara, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

În considerentele hotărârii pronunțate, reținând incidența dispozițiilor art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța a apreciat că revine Judecătoriei Sectorului 5 București competența de soluționare a contestației la executare, având în vedere că la data sesizării Biroul Executorului Judecătoresc B., în dosarul de executare silită nr. x/2019, sediul debitorului Ministerul Justiției era în București.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă, prin sentința civilă nr. 7568 din 27 noiembrie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Timișoara; a constatat invit conflictul negativ de competență; a suspendat, din oficiu, judecata cauzei; a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că atât Judecătoria Oradea, cât și Judecătoria Sectorului 5 București sunt deopotrivă competente să soluționeze cererea având ca obiect contestație la executare, față de dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în condițiile în care executarea silită a fost pornită împotriva a cinci debitori: contestatorul Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, ambii cu sediul pe raza teritorială a Judecătoriei Sector 5 București, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea, ultimii cu sediul pe raza Judecătoriei Oradea.

În atare situație, în lipsa unor dispoziții legale exprese, devin aplicabile prin analogie dispozițiile art. 112 alin. (1) din C. proc. civ., iar conform dispozițiilor art. 116 din același act normativ, alegerea de competență aparține reclamantului (în speță executorului judecătoresc ce a sesizat instanța de executare conform art. 666 alin. (1) din C. proc. civ.).

A mai reținut instanța că, potrivit normelor de competență în vigoare la data formulării cererii de încuviințare a executării silite (art. 127 din C. proc. civ.), și, raportat la calitatea creditorului, Judecătoria Timișoara a devenit instanță de executare, fiind instanța judecătorească de același grad și aflată în circumscripția curții de apel învecinate celei în care își desfășoară activitatea creditorul și care de altfel a și pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, în considerarea argumentelor ce succed:

În ceea ce privește legalitatea învestirii în vederea soluționării conflictului de competență, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Prin contestația la executare ce face obiectul dosarului în care s-a invit prezentul conflict de competență, debitorul Ministerul Justiției a contestat actele de executare silită încheiate în dosarul de executare nr. 2/E/2020 al Societății de Executori Judecătorești B.. Executarea silită împotriva debitorului Ministerul Justiției, cu sediul în București, str. x, a fost declanșată în dosarul de executare anterior menționat, la solicitarea creditoarei A..

Potrivit dispozițiilor art. 712 alin. (1) din C. proc. civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare, iar conform art. 714 alin. (1) din același act normativ, contestația se introduce la instanța de executare.

Prevederile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. dispun că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

În conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate, rezultă că în cazul contestației la executare competența teritorială este exclusivă, o astfel de cerere adresându-se judecătoriei în cărei rază se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Prin raportare la normele legale enunțate, Înalta Curte reține că instanțele deopotrivă competente să soluționeze contestația la executare sunt cele de la sediul debitorilor Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea.

Însă, în absența unui text de lege special care să reglementeze modalitatea de determinare a instanței de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii diferite, devin aplicabile, prin analogie, dispozițiile art. 112 și art. 116 din C. proc. civ., creditorul, cu ocazia sesizării organului de executare, având alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Se constată că, din cuprinsul titlurilor executorii în baza cărora se efectuează executarea silită, rezultă că intimata-creditoare are calitatea de judecător la Tribunalul Bihor, împrejurare ce atrage incidența dispozițiilor art. 127 din C. proc. civ.

În vederea stabilirii instanței de executare, în cazul pluralității de debitori, urmează a se da prevalență dispozițiilor speciale în materie, respectiv art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., și doar în măsura în care niciuna din judecătoriile de la sediul debitorilor nu poate soluționa cauza din pricina interdicțiilor instituite de art. 127 din C. proc. civ., devine aplicabilă norma de alegere a altei instanțe.

Cum normele de competență ce vizează soluționarea contestației la executare sunt de ordine publică, Înalta Curte constată că instanța de executare competentă să soluționeze contestația la executare, în aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., este Judecătoria Sectorului 5 București, aceasta fiind instanța de executare în a cărei rază teritorială se află sediul debitorului Ministerul Justiției.

Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 iunie 2021.