ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1284/2021

Ședința publică din data de 10 iunie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția civilă, la 29.10.2019, sub nr. x/2019, reclamanții A., B., C., D., în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, au solicitat:

- să se constate că pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor nu a soluționat în termenul legal, stabilit prin art. 34 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 dosarul având nr. x/CC, deși termenul pentru soluționarea acestuia a expirat în data de 11.06.2019;

- să se valideze propunerea primarului Municipiului Cluj-Napoca, cuprinsa în Dispoziția privind propunerea de acordare de despăgubiri nr. x din 25 iulie 2011, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru construcțiile expropriate și demolate în suprafața de 46,70 mp, și suprafața utilă de 37,50 mp, compusă potrivit fișei imobilului din locuința în suprafața construită și desfășurată de 37,90 mp, suprafață utilă de 29,30 mp și suprafață locuibilă de 14,30 mp și o anexă magazie cu suprafață desfășurată de 8,80 mp, și suprafață utilă de 8,20 mp, și pentru terenul în suprafață de 333 mp, înscrise în CF nr. x, cu nr. topo. x, situate administrativ în Municipiul Cluj-Napoca, str. x;

- să fie obligată pârâta - Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să soluționeze dosarul nr. x.976/CC, prin emiterea deciziei de compensare prin puncte, pentru construcțiile expropriate și demolate în suprafață de 46,70 mp, și suprafață utila de 37,50 mp, compusă potrivit fise imobilului din locuință în suprafață construită și desfășurată de 37,90 mp, suprafață utilă de 29,30 mp și suprafață locuibilă de 14,30 mp, și o anexă magazie cu suprafața desfășurată de 8,80 mp, precum și suprafața utilă de 8,20 mp, și pentru terenul în suprafață de 333 mp, înscrise în C.F. nr. x, cu nr. topo. x, situate în Municipiul Cluj-Napoca, str. x.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 34, 35 din Legea nr. 165/2013 și ale Legii nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 114/28.02.2020, Tribunalul Cluj, secția civilă a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C. și D., împotriva pârâtei Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și, în consecință:

A constatat că pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor nu a soluționat în termenul legal stabilit de art. 34 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 dosarul având nr. x/CC

A validat propunerea Primarului Municipiului Cluj-Napoca cuprinsă în Dispoziția privind propunerea de acordare de despăgubiri nr. x/25 iulie 2011 prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pentru construcțiile expropriate și demolate cu suprafața de 46,70 m.p. și suprafața utilă de 37,50 m.p., compuse potrivit fișei imobilului din: clădire (locuință) cu suprafața construită și desfășurată de 37,90 m.p., suprafața utilă de 29,30 m.p. și suprafața locuibilă de 14,30 m.p. și o anexă (magazie) cu suprafața desfășurată de 8,80 m.p. și suprafața utilă de 8,20 m.p. și pentru terenul în suprafață de 333 m.p. înscrise în CF nr. x cu nr. top. x, situate în Cluj-Napoca, str. x.

A fost obligată pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să soluționeze dosarul nr. x C. civ., prin emiterea deciziei de compensare prin puncte pentru construcțiile expropriate și demolate cu suprafața de 46,70 m.p. și suprafața utilă de 37,50 m.p., compuse potrivit fișei imobilului din: clădire (locuință) cu suprafața construită și desfășurată de 37,90 m.p., suprafața utilă de 29,30 m.p. și suprafața locuibilă de 14,30 m.p. și o anexă (magazie) cu suprafața desfășurată de 8,80 m.p. și suprafața utilă de 8,20 m.p. și pentru terenul în suprafață de 333 m.p. înscrise în CF nr. x cu nr. top. x, situate în Cluj-Napoca, str. x.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

3 . Hotărârea pronunțată în apel

Prin decizia civilă nr. 160/A din 17.09.2020, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând, în esență, că pretențiile reclamanților din cererea de chemare în judecată au rămas fără obiect, ca urmare a aprobării de către C.N.C.I., în ședința din data de 30.09.2020, a propunerii Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de validare a Dispoziției nr. x/25.07.2011, emise de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, ce face obiectul dosarului de despăgubire nr. x/11.06.2014, fiind stabilită valoarea despăgubirilor la 178.673 puncte, prin aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013.

La termenul din 10 iunie 2021, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului pe care o va admite pentru următoarele considerente:

Cererea dedusă judecății este o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 165/2013 și ale Legii nr. 10/2001, reclamanții alegând calea legilor speciale, având în vedere că obiectul litigiului este generat de pretinsa neaplicare justă și corectă a prevederilor Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 165/2013.

Astfel, Legea nr. 165/2013, în temeiul căreia a fost formulată prezenta acțiune, așa cum reiese din cuprinsul cererii de chemare în judecată, aflată la dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, secția civilă, prevede, în art. 34, faptul că dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.

Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 sau 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.

De asemenea, în art. 35 alin. (1) și (4) se prevăd următoarele:

"(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (...) (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului".

Conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

De asemenea, dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Reiese deci, că potrivit art. 35 alin. (4) din Legea specială nr. 165/2013, hotărârea tribunalului de soluționare a contestației împotriva deciziilor emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 din același act normativ, este supusă numai apelului. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor menționate, rezultă că singura cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate de tribunal în materia Legii nr. 165/2013 este apelul, intenția legiuitorului fiind aceea de a suprima calea de atac a recursului.

În cauza pedinte, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția civilă, la 29.10.2019, sub nr. x/2019, reclamanții A., B., C. și D., în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, au solicitat, în temeiul art. 34 și 35 din Legea nr. 165/2013, soluționarea cererii care face obiectul dosarului cu nr. x/CC/11.06.2014 pentru pentru construcțiile expropriate și demolate cu suprafața de 46,70 m.p. și suprafața utilă de 37,50 m.p., compuse potrivit fișei imobilului din: clădire (locuință) cu suprafața construită și desfășurată de 37,90 m.p., suprafața utilă de 29,30 m.p. și suprafața locuibilă de 14,30 m.p. și o anexă (magazie) cu suprafața desfășurată de 8,80 m.p. și suprafața utilă de 8,20 m.p. și pentru terenul în suprafață de 333 m.p. înscrise în CF nr. x cu nr. top. x, situate în Cluj-Napoca, str. x, cerând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, anume să constate că sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 165/2013.

Prin decizia civilă nr. 160/A/17.09.2020, ce face obiectul prezentei căi de atac, Curtea de Apel Cluj a soluționat apelul declarat de pârâtă, epuizându-se astfel căile de atac recunoscute de lege în materia acțiunilor întemeiate în drept pe dispozițiile Legii nr. 165/2013.

Pentru argumentele expuse, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, rezultă că decizia civilă nr. 160/A/17.09.2020 a Curții de Apel Cluj, nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Faptul că în cuprinsul deciziei atacate instanța de apel a menționat, eronat, că aceasta este supusă recursului, în 30 de zile de la comunicare, nu are relevanță juridică, întrucât, în speță, calea de atac este reglementată de lege, respectiv de dispozițiile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013.

Astfel, în temeiul principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 7 și art. 457 din C. proc. civ., o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac reglementate expres de lege. În afară de căile de atac pe care legea le prevede, nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Văzând conținutul dispozițiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare", având în vedere că inadmisibilitatea căii de atac reprezintă o excepție procesuală de procedură, absolută și peremptorie care împiedică analiza oricăror alte chestiuni, inclusiv excepții, Înalta Curte constată că motivele de nelegalitate invocate prin cererea de recurs nu mai pot fi supuse controlului judecătoresc de către instanța de recurs.

În consecință, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor împotriva deciziei civile nr. 160/A din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2021.