ÎCCJ, decizie (scj.ro #185419)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #185419) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Recurs în casație. Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin.(1) pct. 7 C. proc. pen.
-
Infracțiunea prevăzută în art. 18
1
din Legea nr. 78/2000. Tipicitate
-
Fals intelectual. Tipicitate
Cuprins pe materii:
Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Recursul în casație
Drept penal. Partea special. Infracțiuni de fals
Indice alfabetic:
- drept procesual penal
- drept penal
- infracțiunea prevăzută în art. 18
1
din Legea nr. 78/2000
-
fals intelectual
C. proc. pen.,
art. 438 alin. (1) pct. 7
C. pen
. art. 321 C. pen.
Legea nr. 78/2000
art. 18
1
Pentru existența infracțiunii prevăzută de art. 18
1
din Legea 78/2000 este irelevant dacă documentele sau declarațiile folosite sau prezentate sunt false ori doar inexacte sau incomplete, fapta urmând a constitui infracțiunea analizată ori de câte ori acțiunea specifică verbum regens, implicând astfel de documente, a avut rezultatul prevăzut de norma de incriminare, respectiv obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele ei, dacă subiectul activ a acționat cu rea-credință.”
Prin modalitate de incriminare a infracțiunii de fals intelectual, legiuitorul nu a prevăzut în textul art. 321 C.pen. cerința ca falsificarea înscrisului oficial, în unul din modurile arătate, să fie de natură a produce consecințe juridice. Includerea acestei cerințe în conținutul infracțiunii ar fi fost de prisos, din moment ce înscrisul, din punctul de vedere al condițiilor de formă și al competenței celui care l-a emis este un înscris valabil, susceptibil întotdeauna să producă consecințe juridice, și doar conținutul său nu corespunde realității.
I.C.C.J., Secția penală, decizia 22/RC din 21 ianuarie 2021
Notă cu privire la punctul 2: în același sens, decizia penală nr. 10/A din 15 ianuarie 2021; decizia penală nr. 60/RC din 11 februarie 2021.
Prin sentința penală nr. 72 din 04 iulie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 635/39/2005, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen., în infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen., art. 52 alin. (3) C.pen. și art. 5 C.pen., formulată de inculpatul A, prin apărător.
A fost condamnat inculpatul A:
- la pedeapsa de 2 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen.. În baza art. 65 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C.pen..
- la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 47 C.pen. raportat la art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen.;
- la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen.;
- la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru instigare la influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 47 C.pen. raportat la art. 272 C.pen.;
- la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru instigare la sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 47 C.pen. raportat la art. 275 alin. (1) C.pen.;
- la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de influențare a declarațiilor, prevăzută de art. 272 C.pen.;
- la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 13
2
din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 C.pen. și art. 5 C.pen.. În baza art. 65 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit.a), b) C.pen..
În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen. și art. 5 C.pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului A urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare la care a fost adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare, pedeapsa finală de executat fiind de 5 ani și 2 luni închisoare.
Conform art. 45 alin. (2) C.pen. și art. 5 C.pen., alături de pedeapsa principală de 5 ani și 2 luni închisoare, s-a aplicat inculpatului A și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C.pen. pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen..
În baza art. 65 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C.pen., pedeapsă care se execută conform art. 65 alin. (3) din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată executată.
De asemenea, s-a dispus anularea actelor falsificate.
A fost menținută măsura sechestrului asigurător dispus prin ordonanța nr. YYY din 23 decembrie 2014, asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților, după cum urmează:
- A: 1 casă de locuit de 85 mp, situată în loc. Udești, jud. Suceava; anexă bucătărie și anexe gospodărești (grajd, șură anexă), toate situate în loc. Udești, jud. Suceava; suprafața de teren intravilan de 800 mp curți-construcții, suprafața de teren intravilan de 200 mp teren arabil; suprafața de teren extravilan de 46.900 mp arabil; suprafața de teren extravilan de 5.200 mp fâneață; suprafața de teren extravilan de 21.200 mp teren forestier, toate situate în loc. Udești, jud. Suceava; casă de locuit P+E, în suprafață de 220 mp, suprafață de 395 mp curți-construcții și suprafață de 304 mp teren arabil, toate situate în loc. Ipotești, jud. Suceava.
- C.: 1 casă de locuit de 80 mp situată în loc. Udești, jud. Suceava; 1 bucătărie și anexe gospodărești (magazie și șură), toate situate în loc. Udești, jud. Suceava; suprafața de teren intravilan de 300 mp curți-construcții, suprafața de teren intravilan de 1.400 mp livadă; suprafața de teren intravilan de 900 mp teren arabil; suprafața de teren extravilan de 7.800 mp teren arabil; suprafața de teren extravilan de 2.500 mp teren forestier, toate situate în loc. Udești, jud. Suceava; 1 autoturism marca WV Caravelle; 1 autoturism marca Opel Vectra.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și a fost obligat inculpatul A să plătească acesteia suma de 292.092,57 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând plata aferentă campaniei 2011, la care se adaugă accesoriile fiscale de la data efectuării plății și până la data achitării debitului și suma de 12.003,53 lei accesorii fiscale aferente creanței principale de 315.314,37 lei, cu referire la campania 2012, achitată la data de 11 aprilie 2017.
A fost obligat inculpatul A să plătească în solidar cu inculpata C. către partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură suma de 418.782,62 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând plata aferentă campaniei 2013 la care se adaugă accesoriile fiscale de la data efectuării plății și până la data achitării debitului.
A fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de Comuna Udești și a fost obligat inculpatul A să plătească acesteia suma de 8.500 lei cu titlu de despăgubiri civile.
A fost obligat inculpatul A să plătească, în solidar cu inculpatul B., către partea civilă Comuna Udești suma de 23.940 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 72 C.pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A durata reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu de la 04 decembrie 2014 la 15 mai 2015, iar din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei C. durata reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu de la 04 decembrie 2014 la 13 martie 2015.
Pentru a pronunța această sentință, analizând probatoriul administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, inclusiv prin raportare la apărările formulate, instanța de fond a reținut, în esență, că faptele inculpatului A:
- de a folosi și prezenta, cu rea-credință, la A.P.I.A. C.J. Suceava în anul 2010, în numele Consiliului Local Udești, județul Suceava, în calitate de reprezentant al acestuia în relația cu A.P.I.A. (împuternicit conform H.C.L. nr. 47/13.05.2010), documente false prin contrafacerea subscrierii și documente, respectiv declarații falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, conținând date inexacte și mențiuni nereale (declarația de eligibilitate, anexa nr. 1, semnată de inculpat, procese-verbale de constatare, de recepție lucrări, de negociere preț, convenții prestări servicii, state de plată) sau înscrisuri care nu au legătură cu activitatea agricolă (facturi fiscale, ordine de plată), în baza cărora inculpatul a încercat să obțină ilegal fonduri din bugetele administrate de Uniunea Europeană – FEGA, în cuantum de 235.726,56 lei reprezentând fonduri nerambursabile în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, pentru 845,74 ha pășune comunală;
- de a folosi și prezenta, cu rea-credință, la A.P.I.A. C.J. Suceava în campania 2011, în numele Consiliului Local Udești, județul Suceava, în calitate de reprezentant al acestuia în relația cu A.P.I.A. (împuternicit de C.L. Udești să se ocupe de solicitarea și obținerea subvenției, conform H.C.L. Udești nr. 21/29.04.2011) documente falsificate prin contrafacerea subscrierii, precum și documente (procese-verbale de recepție lucrări), respectiv declarații (declarația de eligibilitate anexa nr. 1) falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, conținând date inexacte și mențiuni nereale, în baza cărora inculpatul a obțiut ilegal, în numele C.L. Udești, subvenții din bugetul administrat de Uniunea Europeană – FEGA, fără a îndeplini condițiile de eligibilitate, în cuantum de 292.092,59 lei reprezentând fonduri nerambursabile în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, pentru 751,09 ha pășune comunală;
- de a folosi și prezenta, cu rea-credință, la A.P.I.A. C.J. Suceava în campania 2012, în calitate de reprezentant al C.L. Udești în relația cu A.P.I.A. (împuternicit de C.L. Udești să se ocupe de solicitarea și obținerea subvenției, conform H.C.L. Udești nr. 32/24.04.2012), documente (procese-verbale de recepție lucrări), respectiv declarații (declarația de eligibilitate anexa nr. 1) falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, conținând date inexacte și mențiuni nereale, în baza cărora inculpatul a obținut ilegal, în numele C.L. Udești, subvenții din bugetul administrat de Uniunea Europeană – FEGA, fără a îndeplini condițiile de eligibilitate, în cuantum de 315.314,37 lei pentru suprafața de 710,20 ha pășune comunală reprezentând fonduri nerambursabile în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, constituie infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C.pen..
S-a mai reținut că faptele aceluiași inculpat care:
- a participat la falsificarea unor documente oficiale emise de Primăria Udești cu prilejul întocmirii lor, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, prin aceea că le-a semnat, în calitate de primar al comunei Udești, cunoscând și confirmând caracterul nereal al mențiunilor, ori a instigat sau a sprijinit în vederea falsificării lor de către funcționari ai Primăriei Udești care au acționat fără vinovăție, fiind constrânși moral de inculpat, rezultând un număr de 39 înscrisuri oficiale emise de Primăria Udești, astfel falsificate (declarația de eligibilitate – anexa nr. 1 la cererea de acordare a subvenției SV nr. 55872/17.05.2010, 17 procese-verbale de recepție lucrări igienizare pășune comunală, 5 procese-verbale de constatare, 10 procese-verbale de negociere preț, 2 state de plată, 10 convenții prestări servicii) – campania 2010;
- a participat la falsificarea unor documente oficiale emise de Primăria Udești cu prilejul întocmirii lor, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, prin aceea că le-a semnat, în calitate de primar al comunei Udești, cunoscând și confirmând caracterul nereal al mențiunilor, ori a instigat sau a sprijinit în vederea falsificării lor de către funcționari ai Primăriei Udești care au acționat fără vinovăție, fiind constrânși moral de inculpat, rezultând un număr de 6 înscrisuri oficiale emise de Primăria Udești, astfel falsificate – campania 2011;
- a participat la falsificarea unor documente oficiale emise de Primăria Udești cu prilejul întocmirii lor, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, prin aceea că le-a semnat, în calitate de primar al comunei Udești, cunoscând și confirmând caracterul nereal al mențiunilor, ori a instigat sau a sprijinit în vederea falsificării lor de către funcționari ai Primăriei Udești care au acționat fără vinovăție, fiind constrânși moral de inculpat, rezultând un număr de 4 procese-verbale de constatare și recepție lucrări de igienizare imaș comunal, falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, depuse la dosarul de subvenție pentru anul agricol 2012, emise de Primăria Udești, constituie infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 321 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C.pen., actele de instigare și complicitate fiind absorbite în cele de autorat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, și inculpații A, C. și B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia penală nr. 90/A din 23 martie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, în dosarul nr. xxx, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, și de inculpații A, C. și B. împotriva sentinței penale nr. 72 din 04 iulie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, Secția penală și pentru cauze cu minori, care a fost desființată în parte și, în rejudecare, în fond, printre altele:
I. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani și 2 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C.pen., aplicată inculpatului A, în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor și sporul de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: instigare la influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 47 C.pen. raportat la art. 272 C.pen., instigare la sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 47 C.pen. raportat la art. 275 alin. (1) C.pen., influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 C.pen., și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 297 C.pen. raportat la art. 13
2
din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 C.pen. și art. 5 C.pen..
A fost înlăturată aplicarea art. 5 C.pen. cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 47 C.pen. raportat la art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 67 alin. (2) C.pen., s-a aplicat inculpatului A pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C.pen., pe o perioadă de 3 ani, pe lângă pedeapsa principală de 2 ani închisoare stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 47 C.pen. raportat la art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 65 alin. (1) C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C.pen. pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni.
S-a înlăturat din conținutul pedepsei complementare și al pedepsei accesorii aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C.pen., interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) C.pen. (dreptul de a exercita funcția de primar).
În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., coroborat cu art. 10 din Legea nr. 187/2012, au fost contopite pedepsele de: 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen., 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 47 C.pen. raportat la art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, și 1 an închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen., și s-a aplicat inculpatului A pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, care a fost sporită cu o treime din celelalte pedepse, respectiv 1 an închisoare, în final acesta urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C.pen., pe o durată de 3 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 45 alin. (5) C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.(1) lit. a), b) C.pen., pe durata executării pedepsei principale.
II. În baza art. 397 raportat la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă exercitată în cauză de către partea civilă Comuna Udești față de inculpații A și B., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
A fost menținută măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța nr. YYY din 23 decembrie 2014 asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților A și C. până la concurența sumelor la plata cărora inculpații au fost obligați cu titlu de despăgubiri civile prin hotărâre.
A fost redus cuantumul sumelor reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în primă instanță, la plata cărora au fost obligați inculpații A și C., după cum urmează: de la 9200 lei la 8000 lei pentru inculpatul A și de la 5000 lei la 4000 lei pentru inculpata C., restul cheltuielilor judiciare avansate în primă instanță rămânând în sarcina statului.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Împotriva hotărârii instanței de apel, în termen legal, a declarat recurs în casație inculpatul A, prin avocat Q., invocând motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., prin prisma căruia a arătat că a fost condamnat pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală.
Astfel, s-a arătat că fapta imputată, de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzută de art. 18
1
din Legea nr. 78/2000, lipsind o condiție esențială, respectiv obținerea fără drept a fondurilor, de vreme ce scopul pentru care au fost accesate ajutoarele directe – conservarea pășunilor – a fost îndeplinit, iar U.A.T. Udești avea dreptul de a primi sumele ce reprezentau plăți directe acordate agricultorilor, banii obținuți de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură fiind folosiți exclusiv în vederea satisfacerii nevoilor locuitorilor comunei. De asemenea, pășunea a fost exploatată exclusiv de locuitorii comunei, fără interdicții și discriminări, astfel că atribuțiile Consiliului Local Udești (reglementate de art. 36 din Legea nr. 215/2001, în vigoare la data faptelor) au fost respectate în integralitate.
În acest sens, s-a făcut trimitere la prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 în care se menționează domeniul de aplicare, scopul în care se fac plățile directe și condițiile ce trebuie îndeplinite pentru obținerea fondurilor din bugetul Uniunii Europene și sunt definite noțiunile folosite în regulament, concluzionându-se că principalul scop pentru care sunt acordate ajutoarele directe este acela de păstrare și conservare a terenurilor ce au destinația de pășune, scop care a fost realizat în speță. Sub acest aspect, s-a arătat că, din probatoriul administrat în cauză, a reieșit, fără putință de tăgadă, faptul că, pe de o parte, pajiștile comunale erau pășunate de animalele locuitorilor din comuna Udești, iar, pe de altă parte, că s-au desfășurat activități de întreținere și igienizare a imașului comunal, respectiv împrăștiere mușuroaie, tăiere spini și mărăciniș, distrugere vegetație dăunătoare, cosire fân, împrejurare reținută ca atare și de către instanțele de fond și de apel.
Raportându-se la dispozițiile art. 2, art. 3, art. 10, art. 23 alin. (2) și art. 36 din Legea nr. 215/2001 (în vigoare la data săvârșirii faptelor), recurentul a subliniat că, în condițiile în care Consiliul local este ales dintre locuitorii comunei, ale căror interese le reprezintă, și poate lua, în numele și în beneficiul acestora, decizii privind administrarea domeniului public sau privat al localității, unitatea administrativ teritorială, care a obținut ajutoare directe prin reprezentarea intereselor comunei, are calitatea de agricultor din moment ce locuitorii care au pășunat pe pajiștea comunală au desfășurat activități agricole, chiar instanța reținând că aceasta „a continuat să fie utilizată și întreținută, exclusiv sau preponderent, de către locuitorii comunei deținători de animale”. În plus, a arătat că ajutoarele directe au fost folosite în interesul comunității, pentru achiziția unor servicii și produse necesare locuitorilor comunei, precum achiziție remorcă tractor, miniexcavator, încărcător frontal cositoare și motocositoare, întocmire documentație tehnico-economică pentru „Construire pod peste Pârâul Cânepiște” sau combustibil auto.
De asemenea, sub aspectul instigării la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 47 C.pen. raportat la art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen., s-a apreciat că nu prezintă nicio relevanță falsificarea semnăturilor unor fermieri înscriși în anexele care au însoțit declarația de eligibilitate, de vreme ce condiția încărcăturii de pășunat mai mare de 0,30 UVM/ha era îndeplinită și dacă se înlăturau animalele fermierilor W, X.și Y. (conform raportului de control al DACIS). Astfel, s-a arătat că, practic, mențiunile false nu au produs niciun fel de consecințe cu privire la îndreptățirea obținerii de către Asociația crescătorilor de animale și utilizatorilor de pajiști Oadici Udești a ajutoarelor directe pentru exploatarea pășunii aparținând U.A.T. Udești, condiții în care obținerea de fonduri din bugetul Uniunii Europene nu s-a făcut „fără drept”.
Aceste din urmă argumente au fost invocate și în ceea ce privește infracțiunea de fals intelectual, arătându-se că scopul pentru care au fost depuse înscrisurile întocmite de funcționarii primăriei a fost unul licit, respectiv obținerea de plăți directe pentru întreținerea pășunii comunale. De asemenea, s-a menționat că, pentru reținerea acestei infracțiuni, nu este suficient să se întocmească înscrisuri falsificate, ci este necesar ca acestea să aducă atingere valorii sociale protejate, urmare care nu se produce automat. Cu referire la acest aspect, s-a subliniat că, în speță, înscrisurile falsificate au produs aceleași consecințe juridice ca și în ipoteza în care ar fi prezentat o situație adevărată, neaducând, astfel, atingere încrederii publice în acestea, context în care nu sunt realizate elementele de tipicitate ale infracțiunii. S-a precizat că toate neregularitățile existente vizează doar condițiile de formă ale documentelor întocmite și au fost cauzate de faptul că personalul care avea atribuții în acest sens nu a cunoscut cu exactitate modalitatea de completare a lor.
Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul în casație formulat de inculpatul A ca nefiind fondat, pentru motivele arătate în continuare:
În cauză, se constată că inculpatul A a invocat acest motiv de casare, susținând, în esență, că, în cazul infracțiunii prevăzută de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, reținută în forma autoratului, nu este întrunită condiția obținerii fără drept de fonduri europene, atâta timp cât, în raport cu atribuțiile Consiliului local Udești, acesta era îndreptățit să solicite acordarea subvenției, având în vedere că Primăria Udești era proprietarul suprafeței de pășune pentru care s-au cerut fondurile, iar activitatea de pășunat s-a realizat de către proprietarii de animale din localitate, ale căror interese erau reprezentate chiar de către autoritatea administrativă, și cu atât mai mult cu cât scopul pentru care au fost accesate ajutoarele directe – conservarea pășunilor – a fost îndeplinit.
S-a arătat că aceeași cerință lipsește și în cazul acțiunii de instigare la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, recurentul considerând că nu prezintă nicio relevanță falsificarea semnăturilor unor fermieri înscriși în anexele care au însoțit declarația de eligibilitate, de vreme ce condiția încărcăturii de pășunat mai mare de 0,30 UVM/ha ar fi fost îndeplinită și dacă se înlăturau animalele acestora, iar scopul acordării ajutoarelor directe, constând în întreținerea și conservarea pășunilor, a fost realizat.
Verificând, din această perspectivă, actele dosarului, se constată că, în prezenta cauză, s-a dispus trimiterea în judecată și condamnarea inculpatului A, în esență, pentru aceea că:
- a folosit și prezentat, cu rea-credință, la A.P.I.A. C.J. Suceava în anul 2010, în numele Consiliului Local Udești, județul Suceava, în calitate de reprezentant al acestuia în relația cu A.P.I.A. (împuternicit conform H.C.L. nr. 47/13.05.2010), documente false prin contrafacerea subscrierii și documente, respectiv declarații falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, conținând date inexacte și mențiuni nereale (declarația de eligibilitate, anexa nr. 1, semnată de inculpat, procese-verbale de constatare, de recepție lucrări, de negociere preț, convenții prestări servicii, state de plată) sau înscrisuri care nu au legătură cu activitatea agricolă (facturi fiscale, ordine de plată), în baza cărora a încercat să obțină ilegal fonduri din bugetele administrate de Uniunea Europeană – FEGA, în cuantum de 235.726,56 lei, reprezentând fonduri nerambursabile în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, pentru 845,74 ha pășune comunală;
- a folosit și prezentat, cu rea-credință, la A.P.I.A. C.J. Suceava în campania 2011, în numele Consiliului Local Udești, județul Suceava, în calitate de reprezentant al acestuia în relația cu A.P.I.A. (împuternicit conform H.C.L. Udești nr. 21/29.04.2011) documente falsificate prin contrafacerea subscrierii, precum și documente (procese-verbale de recepție lucrări), respectiv declarații (declarația de eligibilitate anexa nr. 1) falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, conținând date inexacte și mențiuni nereale, în baza cărora a obținut ilegal, în numele C.L. Udești, subvenții din bugetul administrat de Uniunea Europeană – FEGA, fără a îndeplini condițiile de eligibilitate, în cuantum de 292.092,59 lei, reprezentând fonduri nerambursabile în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, pentru 751,09 ha pășune comunală;
- a folosit și prezentat, cu rea-credință, la A.P.I.A. C.J. Suceava în campania 2012, în calitate de reprezentant al Consiliului Local Udești în relația cu A.P.I.A. (împuternicit conform H.C.L. Udești nr. 32/24.04.2012), documente (procese-verbale de recepție lucrări), respectiv declarații (declarația de eligibilitate anexa nr. 1) falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, conținând date inexacte și mențiuni nereale, în baza cărora a obținut ilegal, în numele C.L. Udești, subvenții din bugetul administrat de Uniunea Europeană – FEGA, fără a îndeplini condițiile de eligibilitate, în cuantum de 315.314,37 lei, pentru suprafața de 710,20 ha pășune comunală, reprezentând fonduri nerambursabile în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață.
Instanțele inferioare au apreciat că faptele expuse mai sus există și se circumscriu conținutului constitutiv al infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C. pen..
Deopotrivă, se reține că inculpatul A a mai fost trimis în judecată și condamnat pentru aceea că, în campania agricolă din anul 2013, a instigat-o pe inculpata C. să obțină necuvenit subvenții în sumă de 418.782,62 lei, în numele Asociației Crescătorilor de Animale și Utilizatorilor de Pajiști A.C.A.U.P. Oadici Udești, prin folosirea de documente falsificate prin contrafacerea semnăturii fermierilor (anexa 13) și a declarației de eligibilitate – anexa nr. 2 conținând aspecte nereale (asociația a fost înființată la data de 18 aprilie 2013, la cererea inculpatului, de către 4 membri fondatori – salariați ai Primăriei Udești, cooptați de acesta, membri care nu dețineau animale pentru pășunat). În drept, s-a apreciat că fapta întrunește condițiile de tipicitate ale instigării la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 47 raportat la art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.
Procedând, conform art. 447 C. proc. pen., la verificarea corespondenței dintre împrejurările faptice reținute și configurarea legală a infracțiunii reglementată de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, Înalta Curte constată, contrar susținerilor recurentului, că acțiunile reținute în sarcina acestuia, de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (în forma autoratului și, după caz, a instigării), pentru care a fost condamnat, astfel cum au fost stabilite cu titlu definitiv de către instanțele inferioare în urma analizării probatoriului administrat în cauză, întrunesc toate elementele de conținut prevăzute de norma de incriminare.
Astfel, potrivit art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A constă în folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
Așa cum s-a arătat în considerentele deciziei nr. 3 din 20 ianuarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 21 februarie 2020), „indiferent de forma concretă de comitere, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000 constă în variantele comisive alternative de folosire sau prezentare de documente sau declarații necorespunzătoare adevărului.
Folosirea presupune utilizarea documentului fals, inexact sau incomplet, producerea acestuia ca dovadă a conținutului său, iar prezentarea înseamnă înmânarea, oferirea respectivului înscris.
Din analiza normei de incriminare rezultă că cerințele de tipicitate ale laturii obiective sunt îndeplinite indiferent dacă documentele sau declarațiile folosite sau prezentate sunt falsificate (respectiv înscrisurile au fost supuse unor acțiuni prealabile de contrafacere a scrierii sau subscrierii ori de alterare în orice mod, iar declarațiile sunt necorespunzătoare adevărului), inexacte (adică, fără a fi falsificate, ele nu au fost întocmite corect) sau incomplete (atunci când nu cuprind toate datele și informațiile necesare pentru corecta evaluare a stării de fapt).
Prin urmare, pentru existența infracțiunii este irelevant dacă documentele sau declarațiile folosite sau prezentate sunt false ori doar inexacte sau incomplete, fapta urmând a constitui infracțiunea analizată ori de câte ori acțiunea specifică verbum regens, implicând astfel de documente, a avut rezultatul prevăzut de norma de incriminare, respectiv obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele ei, bineînțeles, dacă subiectul activ a acționat cu rea-credință.”
Așadar, elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000 presupune o acțiune de folosire ori prezentare de documente sau declarații false, inexacte ori incomplete, iar pentru consumarea acesteia este necesar ca, prin acțiunile specifice verbum regens realizate de făptuitor cu rea-credință, să se obțină pe nedrept fonduri din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, aspect care trebuie dovedit pe baza probatoriului administrat în cauză.
Referitor la sintagma „pe nedrept” din conținutul art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, Curtea Constituțională a constatat, în cuprinsul deciziei nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 05 iunie 2019, cu prilejul verificării conformității cu legea fundamentală a dispozițiilor anterior menționate, că aceasta „nu beneficiază de o definiție legală, în sensul legii penale și nici nu este definită, în mod expres, prin norme juridice specifice altor ramuri de drept, motiv pentru care Curtea reține că intenția legiuitorului a fost de aceea de a-i atribui acesteia înțelesul ce rezultă din sensul comun al cuvintelor ce o compun. Astfel, conform Dicționarului explicativ al limbii române, prin «drept» se înțelege «totalitatea regulilor de conduită, a normelor instituite sau sancționate de puterea de stat, [...], reguli a căror respectare și aplicare este asigurată prin forța de constrângere a statului, [...].» De altfel, acesta este și sensul dat cuvântului «drept» de doctrina juridică, acesta fiind definit ca reprezentând «un sistem de reguli, care sunt create și puse în aplicare prin intermediul unor instituții sociale sau guvernamentale pentru a reglementa comportamentul». Așa fiind, expresia «pe nedrept» semnifică situația existenței unei dispoziții legale care să prevadă, direct sau indirect, faptul că o anumită situație de fapt este în dezacord cu prevederile legale. Prin urmare, în contextul reglementat de dispozițiile art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, sintagma «pe nedrept» are în vedere principala caracteristică, în viziunea legiuitorului, a rezultatului faptei de obținere de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prin folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Cu alte cuvinte, «pe nedrept», în sensul textului criticat, arată caracterul ilicit al rezultatului comiterii faptei prevăzute în ipoteza normei de incriminare criticate. Așa fiind, interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu este aceea că folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete ar putea avea ca rezultat și obținerea, în mod legal, de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, așa cum greșit susține autorul excepției. Dimpotrivă, interpretând per a contrario dispozițiile legale ce fac obiectul controlului de constituționalitate, Curtea reține că săvârșirea acelorași fapte, fără atingerea rezultatului anterior menționat, nu va fi sancționată potrivit art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, ci conform dispozițiilor art. 18
4
din aceeași lege, referitoare la sancționarea tentativei la infracțiunea reglementată la art. 18
1
din Legea nr. 78/2000”
Prin urmare, contrar susținerilor recurentului, în condițiile în care, potrivit art. 18
4
din Legea nr. 78/2000, tentativa la infracțiunea reglementată de art. 18
1
alin. 1 din același act normativ este sancționată, neatingerea rezultatului cerut de norma de incriminare constând în obținerea pe nedrept de fonduri europene nu atrage lipsa prevederii în legea penală, situație ce se subsumează cazului de casare invocat, ci doar reținerea unei alte încadrări juridice a faptelor, aspect ce excedează, însă, motivului de recurs prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen..
Astfel, prin prisma acestui motiv de casare instanța stabilește doar dacă fapta pentru care s-a dispus condamnarea este/nu este prevăzută de legea penală, indiferent de calificarea ei corectă în drept, cazul de recurs menționat neputând fi folosit pentru a se obține schimbarea încadrării juridice, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel (deciziile nr. 482/RC din 12 decembrie 2019, nr. 488/RC din 17 decembrie 2019, nr. 434/RC din 19 noiembrie 2020 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală).
În speță, raportat la criticile recurentului, se constată că, în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 18
1
alin. (1) din Legea nr. 78/2000, la paginile 88 și 89 din decizia atacată s-a reținut, pe baza materialului probator administrat în cauză, că activitatea infracțională a inculpatului A, în calitate de autor, s-a concretizat în folosirea și prezentarea repetată la A.P.I.A. Suceava, în perioada 2010-2012, în baza unei rezoluții infracționale unice, a unor declarații de eligibilitate și înscrisuri falsificate, în vederea obținerii pe nedrept de subvenții în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, după cum urmează:
„- în campania agricolă 2010, cererea de acordare a subvenției SV nr. 55872/17.05.2010 formulată de Consiliul Local Udești a fost urmată de depunerea a 39 de documente falsificate, respectiv declarația de eligibilitate - anexa 1, procese-verbale de constatare, procese-verbale de recepție lucrări de igienizare, procese-verbale de negociere preț, convenții de prestări servicii, state de plată, semnate de inculpat sau întocmite la cererea acestuia, precum și de documente care conțineau date inexacte, menite a demonstra îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către autorul cererii de subvenție. În realitate, suprafața de 845,74 ha pășune pentru care se solicitau subvenții nu era utilizată de Consiliul Local Udești în scopuri agricole – pășunat cu animale proprii sau cosit în vederea valorificării fânului, ci exclusiv de către locuitorii comunei, proprietari de animale, care asigurau și igienizarea unei părți a suprafețelor pășunate. Fapta nu a produs rezultatul urmărit, întrucât cererea de plată a subvenției în sumă de 235.726,56 lei a fost respinsă prin decizia nr. 2823450/31.05.2011 a directorului executiv al A.P.I.A. Suceava;
- în campania agricolă 2011, cererea de acordare a subvenției nr. 57276/13.05.2011 formulată de Consiliul Local Udești a fost urmată de depunerea unei declarații de eligibilitate în care s-a menționat în mod nereal că suprafața de 751,29 ha imaș comunal va fi utilizată de Consiliul Local Udești în scopuri agricole – pășunat cu animale proprii sau cosit în vederea valorificării fânului și nu este utilizată de alți fermieri, precum și a 6 documente falsificate – procese verbale de recepție lucrări – toate semnate de inculpatul A, menite a demonstra îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către autorul cererii de subvenție. În realitate, suprafața de pășune pentru care s-au solicitat subvenții nu era utilizată de Consiliul Local Udești în scopuri agricole – pășunat cu animale proprii sau cosit în vederea valorificării fânului, ci exclusiv de către locuitorii comunei, proprietari de animale, care asigurau și igienizarea unei părți a suprafețelor pășunate. Subvenția pentru campania agricolă 2011, în valoare de 292.092,59 lei, a fost virată în contul Primăriei Udești și utilizată pentru achiziția de servicii și produse (remorcă tractor, întocmire documentație tehnico-economică pentru construire pod peste pârâul Cânepiște, combustibil auto), nefiind recuperată;
- în campania agricolă 2012, cererea de acordare a subvenției nr. 53050/07.05.2012 formulată de Consiliul Local Udești a fost urmată de depunerea unei declarații de eligibilitate în care s-a menționat nereal că suprafața de 743,12 ha imaș comunal va fi utilizată de Consiliul Local Udești în scopuri agricole – pășunat cu animale proprii sau cosit în vederea valorificării fânului și nu este utilizată de alți fermieri, precum și a 4 documente falsificate – procese verbale de recepție lucrări – toate semnate de inculpatul A, menite a demonstra îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către autorul cererii de subvenție. În realitate, suprafața de pășune pentru care s-au solicitat subvenții nu era utilizată de Consiliul Local Udești în scopuri agricole – pășunat cu animale proprii sau cosit în vederea valorificării fânului, ci exclusiv de către locuitorii comunei, proprietari de animale, care asigurau și igienizarea unei părți a suprafețelor pășunate. Subvenția pentru campania 2012, în valoare de 315.314,37 lei, a fost virată în contul Primăriei Udești și utilizată pentru achiziția de active corporale (miniexcavator, încărcător frontal, cositoare, motocositoare), fiind, însă, recuperată cu ocazia soluționării cauzei în fond.”
Acest segment al acuzației a fost analizat, pe larg, în hotărârea recurată, instanța de apel reținând, cu titlu definitiv, în urma coroborării probatoriului administrat în cauză și a examinării normelor europene și a dispozițiilor legale interne incidente în materie, că „în procedurile de accesare a schemei de plată unică pe suprafață, Consiliul Local Udești nu a avut, în mod real, calitatea de agricultor, în înțelesul atribuit acestei noțiuni prin Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19.01.2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, astfel că sumele solicitate A.P.I.A. în campania agricolă 2010 – ca de altfel, și în campaniile agricole ulterioare, din anii 2011, 2012 – nu reprezentau plăți directe destinate agricultorilor”.
Sub acest aspect, se impune a se sublinia că, așa cum a reținut și instanța de control judiciar, potrivit art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009, „agricultor” înseamnă o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care grupul și membrii săi îl dețin în temeiul dreptului național, a cărei exploatație se află pe teritoriul Comunității, așa cum se menționează la articolul 299 din tratat, și care desfășoară o activitate agricolă (lit. a); „exploatație” înseamnă ansamblul unităților de producție gestionate de agricultor și situate pe teritoriul aceluiași stat membru (lit. b); „activitate agricolă” înseamnă producția, creșterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulsul, creșterea și deținerea de animale în scopuri agricole sau menținerea terenurilor în bune condiții agricole și de mediu, astfel cum sunt stabilite la articolul 6 (lit. c).
De asemenea, art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (forma în vigoare la data faptelor) prevedea că „beneficiarii plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață pot fi persoanele fizice și/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau altele asemenea.”
În plus, art. 7 alin. (1) din același act normativ stabilea că pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor, administrat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească mai mule condiții generale, printre care: să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha (lit. a), și să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosință și să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea (lit. f).
Rezultă, așadar, că, potrivit normelor în materie, deținerea calității de agricultor implica exploatarea efectivă de către însuși titularul cererii a suprafeței de imaș comunal menționată în cererea de subvenții și, totodată, desfășurarea unei activități agricole proprii pe respectiva suprafață, precum producția, creșterea sau cultivarea de plante furajere ori, după caz, pășunatul animalelor proprii, cerințe care trebuiau îndeplinite și în ipoteza în care cererea era formulată de Consiliul Local.
Astfel, potrivit art. 5 alin. (7) din Ordinul nr. 246 din 23 aprilie 2008 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, privind stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate (forma în vigoare începând cu data de 06 martie 2009, aplicabilă cererii de subvenție aferentă anului 2010), „consiliile locale pot depune cereri de plată pentru pășunile permanente comunale pe care le administrează și pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de pășunat, iar pe aceste terenuri trebuie să desfășoare propria activitate agricolă, cu respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din O.U.G. nr. 125/2006”.
Ulterior datei de 05 aprilie 2011, aceste dispoziții au suferit modificări sub aspectul condițiilor în care consiliile locale puteau depune cereri de plată pentru pajiștile permanente aflate în proprietatea sau administrarea unităților administrativ teritoriale, stabilindu-se că „consiliile locale, prin reprezentantul legal, pot depune cereri de plată pentru pajiștile permanente aflate în proprietatea/administrarea unităților administrativ-teritoriale pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pe care nu pășunează animalele altor fermieri, iar pe aceste terenuri trebuie să desfășoare propria activitate agricolă, cu respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006” (art. 5 alin. (7) din Ordinul nr. 248/2008) și că „suprafețele pentru care consiliile locale depun cerere de plată și care nu sunt utilizate în scopuri productive trebuie să fie cuprinse într-un plan tehnic de întreținere și îmbunătățire în scopul respectării bunelor condiții a