ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra cauzei de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 149/F din data de 1 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, s-a constatat că legea penală mai favorabilă inculpaților A., B., C., D., E. și F. este legea veche.
I.1. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (pct. III.2.1. din Secțiunea "în drept" a Rechizitoriului).
În baza art. 71 C. pen./1969 a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen./1969 a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării acelorași drepturi, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
I.2. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969/), cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (pct. III.3.1. din Secțiunea "în drept" a Rechizitoriului).
În baza art. 71 C. pen./1969 a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen./1969 a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării acelorași drepturi, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen./1969, art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen./1969, art. 35 C. pen./1969, au fost contopite pedepsele de mai sus, inculpata A. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, după executarea pedepsei principale rezultante.
În baza art. 71 alin. (2) C. pen./1969 au fost interzise inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcții de conducere sau funcția de administrator persoane juridice, pe durata executării pedepsei principale rezultante.
II. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În baza art. 71 C. pen./1969 a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen./1969 a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării acelorași drepturi, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 861 C. pen./1969 a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 862 C. pen./1969.
În baza art. 863 C. pen./1969, a fost pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța pe durata termenului de încercare:
- să se prezinte, la un interval de timp de cel puțin 3 luni, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 alin. (1) și (2) C. pen./1969, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni, precum și în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.
III. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În baza art. 71 C. pen./1969 a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen./1969 a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării acelorași drepturi, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 861 C. pen./1969 a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 862 C. pen./1969.
În baza art. 863 C. pen./1969 inculpatului i s-a pus în vedere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe durata termenului de încercare:
- să se prezinte, la un interval de timp de cel puțin 3 luni, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 alin. (1) și (2) C. pen./1969 privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni, precum și în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.
IV. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În baza art. 71 C. pen./1969 a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen./1969 a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării acelorași drepturi, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 861 C. pen./1969 a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 862 C. pen./1969.
În baza art. 863 C. pen./1969 inculpatului i s-a pus în vedere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov pe durata termenului de încercare:
- să se prezinte, la un interval de timp de cel puțin 3 luni, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 alin. (1) și (2) C. pen./1969 privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni, precum și în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.
V. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata E. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În baza art. 71 C. pen./1969 a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen./1969 a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării acelorași drepturi, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 861 C. pen./1969 a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 862 C. pen./1969.
În baza art. 863 C. pen./1969 inculpatei i-a fost pus în vedere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe durata termenului de încercare:
- să se prezinte, la un interval de timp de cel puțin 3 luni, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864 alin. (1) și (2) C. pen./1969 privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni, precum și în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.
VI. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul F. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În baza art. 71 C. pen./1969 a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen./1969 a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării acelorași drepturi, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen./1969, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 861 C. pen./1969 a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art. 862 C. pen./1969.
În baza art. 863 C. pen./1969 a fost pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe durata termenului de încercare:
- să se prezinte, la un interval de timp de cel puțin 3 luni, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 alin. (1) și (2) C. pen./1969 privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni, precum și în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. a fost anulate adresa Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. x/12.09.2008, Decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 422/21.06.2011 și nota Direcției Generale Autorizări nr. VI.3517/10.06.2011.
În baza art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (1) și art. 19 alin. (5) C. proc. pen. au fost respinse, ca neîntemeiate, acțiunile civile exercitate în cauză de părțile civile Societatea Comercială G. SA - în faliment - prin lichidator judiciar H., Fondul de Garantare a Asiguraților și Autoritatea de Supraveghere Financiară în contradictoriu cu inculpații A., B., C., D., E. și F..
VII. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitată inculpata I. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., fapta nefiind prevăzută de legea penală.
VIII. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitată inculpata J. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., fapta nefiind prevăzută de legea penală.
IX. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achită inculpata K. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., fapta nefiind prevăzută de legea penală.
În baza art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă exercitată în cauză de părțile civile Societatea Comercială G. SA - în faliment - prin lichidator judiciar H., Fondul de Garantare a Asiguraților și Autoritatea de Supraveghere Financiară în contradictoriu cu inculpatele I., J. și K..
În baza art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații A., B., C., D., E. și F. la plata sumei de 3.500 RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de către stat cu privire la inculpatele I., J. și K. au rămas în sarcina acestuia.
Onorariile apărătorilor din oficiu numiți pentru inculpații B. și E., în cuantum de 520 RON fiecare, s-a dispus a fi plătite din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, în baza dispozițiilor art. 327 lit. a) C. proc. pen., au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații:
L., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu prevăzută de art. 248 din vechiul C. pen. raportat la art. 2481 din vechiul C. pen. și art. 258 din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen.
- complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen. (două infracțiuni),
- spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 656/2002,
- cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) din vechiul C. pen.
A., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen. (două infracțiuni),
- cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen.
B., pentru săvârșirea infracțiunii de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen.
C., pentru săvârșirea infracțiunii de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen.
D., pentru săvârșirea infracțiunii de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen.
E., pentru săvârșirea infracțiunii de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen.
F., pentru săvârșirea infracțiunii de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen.
J., pentru săvârșirea infracțiunii de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen.
K., pentru săvârșirea infracțiunii de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen.
I., pentru săvârșirea infracțiunii de:
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul C. pen. (două infracțiuni),
- cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen.
În actul de sesizare a instanței, în esență, s-au reținut următoarele:
Cu privire la fapta de abuz în serviciu săvârșită de inculpatul L.:
Inculpatul L., împreună cu suspectul M., în perioada 2011-2013, în calitate de reprezentanți, în fapt și în drept, ai Societății G. SA, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie de asigurare-reasigurare:
- au dispus acordarea de împrumuturi societăților afiliate, și anume SC N. SRL, SC O. SRL, SC P. SRL, SC Q. SRL, SC R. SRL, SC S. SA, SC T. SRL, SC U. SRL, SC V. SA (cu denumire actuală W. SRL), SC X. SRL, în sumă totală de 105.999.859 RON (reprezentând împrumut nerestituit), fără a manifesta nici un interes în evaluarea riscului de credit și implementarea unor măsuri prudențiale ce trebuia să aibă ca scop protejarea resurselor financiare deținute, precum și investirea fondurilor în scopul obținerii de profit și atragerii de resurse suplimentare necesare desfășurării activității sale autorizate, respectiv activitatea de asigurare,
- au dispus semnarea contractului de cesiune nr. x/27.05.2011 prin care Societatea G. SA, în calitate de cesionar, s-a obligat să plătească integral valoarea creanței pe care cedentul Y. SA o avea față de debitorul cedat SC Z. SRL, aflat la momentul semnării contractului în procedură de faliment, în cadrul căreia G. a încasat doar suma de 358.768 RON, fiind achitată cedentului Y. SA suma de 4.003.914,37 RON, rămânând cu o obligație de plată în sumă de 4.318.352,3 RON;
- au procedat la transferarea fictivă a riscurilor de reasigurare către Societatea AA., și pe cale de consecință la raportarea distorsionată a poziției și performanței financiare, cât și a indicatorilor de prudențialitate (marja de solvabilitate și coeficientul de lichiditate), având ca efect crearea aparenței de conformitate la regulile de prudențialitate în vigoare, în scopul funcționării și subscrierii în continuare de polițe al căror risc nu era acoperit, nici din resurse proprii, nici prin programe adecvate de reasigurare, lipsind astfel societatea de lichiditățile necesare desfășurării activității de asigurare, precum și, prin raportările distorsionate făcute, posibilitatea reprezentanților Autorității de Supraveghere Financiară de a supraveghea activitatea acesteia, astfel încât să asigure protecția asiguraților și să contribuie la menținerea stabilității pieței asigurărilor, ceea ce a avut drept consecință intrarea Societatea G. SA, în procedura administrării speciale și ulterior în faliment, aducând astfel atât o vătămare a drepturilor și intereselor legitime cât și o pagubă patrimoniului acesteia în sumă de 795.387.999 RON, (compus atât din suma de care s-a dispus prin contractele de împrumut, respectiv cesiune, cât și din sumele pe care societatea trebuie să le plătească creditorilor înscriși la masa credală în procedura falimentului),
Cu privire la fapta de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu ocazia emiterii adresei nr. x/12.09.2008, săvârșită de inculpata A., precum și cu privire la complicitatea la această infracțiune săvârșită de către inculpatul L.:
Inculpata A., în calitate de președinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere al Asigurărilor (actuala Autoritate de Supraveghere Financiară), cu încălcarea dispozițiilor legale în materie de asigurare-reasigurare, a emis adresa nr. x/12.09.2008 prin care s-a acceptat (fapt permis până la raportarea din data de 31.03.2011, inclusiv, când G. a vândut participația pe care o avea la BB.) includerea în calculul marjei de solvabilitate ca și rezerve nete ascunse provenite din evaluarea activelor, a diferenței dintre valoarea de piață a participației deținute de G. la capitalul social al BB. și valoarea contabilă a acestei participații, și anume a sumei de 118.342.090,30 RON, în vederea îmbunătățirii artificiale a indicatorilor de prudențialitate (marja de solvabilitate), în lipsa căreia s-ar fi impus capitalizarea reală a Societății G. SA pentru a nu se ajunge la intrarea în insolvență a acesteia, conducând astfel la obținerea unui folos necuvenit de către reprezentanții G., și totodată, cauzând și o tulburare însemnată bunului mers al C.S.A., ca organism principal în supravegherea societăților de asigurare, constând în periclitarea protecției asiguraților și a stabilității pieței asigurărilor, fapt care s-a reflectat ulterior în dificultățile financiare ale G..
Inculpatul L., împreună cu suspectul M., în cursul lunii iunie 2011, în calitate de reprezentanți, în fapt și în drept, ai Societății G. SA, au solicitat și obținut de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritate de Supraveghere Financiară), luarea în calculul marjei de solvabilitate disponibile, ca și rezerve nete ascunse provenite din evaluarea activelor, a diferenței dintre valoarea de piață a participației deținute de G. la capitalul social al BB. și valoarea contabilă a acestei participații, și anume a sumei de 118.342.090,30 RON, în vederea îmbunătățirii artificiale a indicatorilor de prudențialitate (marja de solvabilitate), în lipsa căreia s-ar fi impus capitalizarea reală a societății pentru a nu se ajunge la intrarea în insolvență a acesteia (fapt permis de C.S.A. până la raportarea din data de 31.03.2011, inclusiv, când G. a vândut participația pe care o avea la BB.), obținând astfel un folos necuvenit, în condițiile în care inculpații cunoșteau că legislația în materie de asigurări interzicea acest lucru.
Cu privire la săvârșirea de către reprezentanții C.S.A. a infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu ocazia aprobării intenției societății CC. SRL de a deveni acționar semnificativ la Societatea Comercială G. SA, precum și a infracțiunii de complicitate la această infracțiune săvârșită de către inculpatul L..
Inculpata A., în calitate de președinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritate de Supraveghere Financiară), în cursul lunii iunie 2011, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie de asigurare-reasigurare, a aprobat în ședința Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din 15 iunie 2011, iar ulterior a emis Decizia nr. 422/21.06.2011, privind aprobarea intenției societății CC. SRL de a (deveni acționar semnificativ la Societatea Comercială G.) de a achiziționa 19.572.606 acțiuni, reprezentând 27,0160% din capitalul social deținut de societatea DD. la Societatea Comercială G. SA, deși SC CC. SRL nu îndeplinea condițiile financiare pentru a deveni acționar semnificativ la o societate de asigurări, facilitând în acest mod preluarea pachetului de acțiuni de către un acționar cu o situație financiară care nu îi permitea onorarea obligațiilor sale patrimoniale și nici să asigure premisele pentru susținerea activității G. din surse proprii, în cazul în care situația financiară a acesteia se deteriora, cauzând totodată și o tulburare însemnată bunului mers al C.S.A., ca organism principal în supravegherea societăților de asigurare, constând în periclitarea protecției asiguraților și a stabilității pieței asigurărilor, fapt care s-a reflectat ulterior în dificultățile financiare ale G..
Inculpații B. și C., în calitate de vicepreședinți ai Consiliului de Supraveghere a Asigurărilor, D., E. și F., în calitate de membri ai Consiliului de Supraveghere a Asigurărilor, în ședința Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din 15 iunie 2011, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie de asigurare-reasigurare, au aprobat intenția societății CC. SRL de a achiziționa 19.572.606 acțiuni, reprezentând 27,0160% din capitalul social deținut de societatea DD. la Societatea Comercială G. SA, deși SC CC. SRL nu îndeplinea condițiile financiare pentru a deveni acționar semnificativ la o societate de asigurare, facilitând în acest mod preluarea pachetului de acțiuni de către un acționar cu o situație financiară care nu îi permitea onorarea obligațiilor sale patrimoniale și nici să asigure premisele pentru susținerea activității G. din surse proprii, în cazul în care situația financiară a acesteia se deteriora, cauzând totodată și o tulburare însemnată bunului mers al C.S.A., ca organism principal în supravegherea societăților de asigurare, constând în periclitarea protecției asiguraților și a stabilității pieței asigurărilor, fapt care s-a reflectat ulterior în dificultățile financiare ale G.,
Inculpatele J., în calitate de director general al Direcției Generale Autorizări din cadrul Comisiei de Supraveghere al Asigurărilor, K., în calitate de director general al Direcției Generale Juridice din cadrul Comisiei de Supraveghere al Asigurărilor și I., în calitate de director general al Direcției Generale Stabilitate Financiară și Actuariat din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în cursul lunii iunie a anului 2011, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie de asigurare-reasigurare, au emis nota nr. VI.3517/10.06.2011, privind aprobarea intenției societății CC. SRL de a achiziționa 19.572.606 acțiuni, reprezentând 27,0160% din capitalul social deținut de societatea DD. la Societatea Comercială G. SA, deși SC CC. SRL nu îndeplinea condițiile financiare pentru a deveni acționar semnificativ la o societate de asigurări, facilitând în acest mod preluarea pachetului de acțiuni de către un acționar cu o situație financiară care nu îi permitea onorarea obligațiilor sale patrimoniale și nici să asigure premisele pentru susținerea activității G. din surse proprii, în cazul în care situația financiară a acesteia se deteriora, cauzând totodată și o tulburare însemnată bunului mers al C.S.A., ca organism principal în supravegherea societăților de asigurare, constând în periclitarea protecției asiguraților și a stabilității pieței asigurărilor, fapt care s-a reflectat ulterior în dificultățile financiare ale G..
Inculpatul L., împreună cu suspectul M., în calitate de reprezentanți, în fapt și în drept, ai SC CC. SA, în cursul lunii iunie 2011, deși cunoșteau că societatea nu îndeplinea condițiile financiare pentru a deveni acționar semnificativ la o societate de asigurări, au solicitat și obținut de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritate de Supraveghere Financiară), aprobarea intenției de a achiziționa 19.572.606 acțiuni, reprezentând 27,0160% din capitalul social deținut de societatea DD. la Societatea Comercială G. SA, obținând astfel un folos necuvenit, constând în preluarea pachetului de acțiuni de către un acționar cu o situație financiară care nu îi permitea onorarea obligațiilor sale patrimoniale și nici să asigure premisele pentru susținerea activității G. din surse proprii, în cazul în care situația financiară a acesteia se deteriora, fapt care s-a reflectat ulterior în dificultățile financiare ale G..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, la data de 22.05.2017 sub nr. x/2017.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București din data de 25.09.2017, definitivă prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, nr. 1268/15.12.2017 (Dosar nr. x/2017, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile și excepțiile formulate de inculpații L., A., B., C., D., E., F., J., și I..
În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței prin Rechizitoriul nr. x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cu privire la aceiași inculpați.
În ședința publică din data de 05 februarie 2018, partea civilă Fondul de Garantare a Asiguraților a precizat cererea de constituire parte civilă, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 714.089.825,66 RON (I. Plăți. Estimare și creanțe certe, lichide și exigibile: 707.000.758,68 RON plăți estimate - creanță de asigurare sub condiție suspensivă; 299.714.287,03 RON contravaloarea plăților efectuate către creditorii de asigurare în intervalul de timp 28.04.2016, data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment a G., și până la data de 31.12.2017; II. Creanță privind contribuțiile, costurile aferente deschiderii/instrumentării dosarelor de daună, cheltuielile de procedură - creanțe certe, lichide și exigibile: 1.732.026 RON contribuții și accesorii scadente și neachitate datorate de către G. Fondului de Garantare a Asiguraților pentru asigurări generale și asigurări de viață; 1.039.025 RON cheltuieli ocazionate de deschiderea dosarelor de daună; 16.589.077 RON cheltuieli cu instrumentarea dosarelor de daună și a celor de restituire primă de asigurare).
În ședința publică din data de 28 martie 2019, partea civilă Fondul de Garantare a Asiguraților a precizat cererea de constituire parte civilă, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 405.443.124,69 RON actualizat la data de 28.02.2019 (I. Plăți efectuate, creanță de asigurări, certă lichidă și exigibilă, în cuantum de 384.129.265,69 RON reprezentând contravaloarea plăților efectuate până la data de 28.02.2019; II. Creanță privind contribuțiile, costurile aferente deschiderii/instrumentării dosarelor de daună, cheltuielile de procedură, creanțe certe, lichide și exigibile: 1.039.025 cheltuieli ocazionate de deschiderea dosarelor de daună, 18.542.808 RON cheltuieli cu instrumentarea dosarelor de daună și a celor de restituire primă de asigurare actualizată la data de 28.02.2019, 1.732.026 RON contribuții și accesorii scadente și neachitate datorate de către G. Fondului de Garantare a Asiguraților pentru asigurări generale și asigurări de viață).
În data de 25.04.2019, la dosarul cauzei s-a înregistrat cererea de precizare a constituirii de parte civilă formulată de partea civilă Fondul de Garantare a Asiguraților prin care s-a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 412.806.609,44 RON actualizat la data de 31.03.2019 (I. Plăți efectuate, creanță de asigurări, certă lichidă și exigibilă, în cuantum de 391.348.953,44 RON reprezentând contravaloarea plăților efectuate până la data de 31.03.2019; II. Creanță privind contribuțiile, costurile aferente deschiderii/instrumentării dosarelor de daună, cheltuielile de procedură, creanțe certe, lichide și exigibile: 1.039.025 cheltuieli ocazionate de deschiderea dosarelor de daună, 18.685.096 RON cheltuieli cu instrumentarea dosarelor de daună și a celor de restituire primă de asigurare actualizată la data de 31.03.2019, 1.732.026 RON contribuții și accesorii scadente și neachitate datorate de către G. Fondului de Garantare a Asiguraților pentru asigurări generale și asigurări de viață).
În data de 16.05.2019, la dosarul cauzei s-a înregistrat cererea de precizare a constituirii de parte civilă formulată de partea civilă Fondul de Garantare a Asiguraților prin care s-a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 417.642.206,29 RON actualizat la data de 30.04.2019 (I. Plăți efectuate, creanță de asigurări, certă lichidă și exigibilă, în cuantum de 396.147.800,29 RON reprezentând contravaloarea plăților efectuate până la data de 30.04.2019; II. Creanță privind contribuțiile, costurile aferente deschiderii/instrumentării dosarelor de daună, cheltuielile de procedură, creanțe certe, lichide și exigibile: 1.039.025 cheltuieli ocazionate de deschiderea dosarelor de daună, 18.723.355 RON cheltuieli cu instrumentarea dosarelor de daună și a celor de restituire primă de asigurare actualizată la data de 30.04.2019, 1.732.026 RON contribuții și accesorii scadente și neachitate datorate de către G. Fondului de Garantare a Asiguraților pentru asigurări generale și asigurări de viață).
În data de 28.02.2018, la dosarul cauzei s-a înregistrat cererea de constituire parte civilă formulată de partea civilă Autoritatea de Supraveghere Financiară prin care s-a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 1.759.042 RON, reprezentând: 524.175 RON taxă de funcționare aferentă perioadei iunie- octombrie 2015; 1.141.529 RON reprezentând RCA aferentă perioadei iunie- octombrie 2015; 93.338 RON reprezentând dobânzi și penalități de întârziere, pentru perioada aprilie- octombrie 2015.
În data de 10.04.2018, la dosarul cauzei s-a înregistrat precizarea cererii de constituire parte civilă făcută de partea civilă SC G. SA- în faliment, prin care s-a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 962.717.466 RON (802.620.663 RON prejudiciu provenit din structura creanțelor înscrise la masa credală a societății G.; 143.505.726 RON prejudiciu provenit din împrumuturi acordate de către G. către societățile afiliate și alte tranzacții; 16.589.077 RON prejudiciu provenit din cheltuielile de procedură suportate de Fondul de Garantare a Asiguraților cu instrumentarea dosarelor de daună și a celor de restituire primă de asigurare).
În ședința publică din data de 25 aprilie 2019, partea civilă SC G. SA - în faliment a precizat cererea de constituire parte civilă, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 1.193.726.708 RON (1.032.203.666 RON prejudiciu provenit din structura creanțelor înscrise la masa credală a societății G.; 143.505.726 RON prejudiciu provenit din împrumuturi acordate de către G. către societățile afiliate și alte tranzacții; 18.015.316 RON prejudiciu provenit din cheltuielile de procedură suportate de Fondul de Garantare a Asiguraților cu instrumentarea dosarelor de daună și a celor de restituire primă de asigurare).
Ulterior citirii actului de sesizare a instanței (în ședința publică din data de 05 martie 2018), Curtea a făcut aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. (2) C. proc. pen. și a adus la cunoștința acuzaților prevederile art. 374 alin. (4) și art. 375 alin. (1) C. proc. pen., ocazie cu care inculpații A., B., C., D., E., F., J., K. și I. au învederat că nu se prevalează de aceste dispoziții procesuale și nu optează pentru judecarea cauzei conform procedurii simplificate.
Prin încheierea de ședință din data de 25.06.2018, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a dispus, în baza art. 46 alin. (1) C. proc. pen., disjungerea cauzei cu privire la inculpatul L. sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile, cauza având acest obiect fiind înregistrată pe rolul aceleiași instanțe sub nr. x/2018.
Prin Sentința penală nr. 226/F/25.10.2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 396 alin. (1) și (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului L. pentru săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 248 C. pen./1969 raportat la art. 2481 C. pen./1969 și art. 258 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 26 C. pen./1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 248 C. pen./1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., unei infracțiuni de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, totul cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen./1969, ca urmare a decesului inculpatului.
Sentința penală de mai sus a rămas definitivă prin Decizia nr. 166/07.05.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în același dosar.
În ședința publică din data de 25 aprilie 2019, Ministerul Public a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice dată faptelor pentru care inculpații A., B., C., D., E., F., J., K. și I. au fost trimiși în judecată, în sensul reținerii dispozițiilor art. 248 indice 1 C. pen. din 1969 (abuzul în serviciu în formă calificată), cerere pusă în discuție la termenul de judecată din data de 23 mai 2019.
Cu privire la această cerere, Curtea s-a pronunțat prin încheierea de ședință din data de 21.06.2019, în sensul respingerii ei, ca neîntemeiată. Prin aceeași încheiere de ședință a fost respinsă, deopotrivă ca neîntemeiată, și cererea inculpatei J. de repunere a cauzei pe rol.
Analizând materialul probator administrat în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești, Curtea de Apel București a reținut următoarele:
I. Inculpata A., în calitate de președinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie de asigurare-reasigurare, a emis adresa nr. x/12.09.2008 prin care s-a acceptat (fapt permis până la raportarea din data de 31.03.2011, inclusiv, când G. a vândut participația pe care o avea la BB.) includerea în calculul marjei de solvabilitate ca și rezerve nete ascunse provenite din evaluarea activelor, a diferenței dintre valoarea de piață a participației deținute de SC G. SA la capitalul social al BB. și valoarea contabilă a acestei participații, și anume a sumei de 118.342.090,30 RON, în vederea îmbunătățirii artificiale a indicatorilor de prudențialitate (marja de solvabilitate), având ca efect crearea aparenței de conformitate la regulile de prudențialitate în vigoare, în lipsa căreia s-ar fi impus capitalizarea reală a SC G. SA pentru a nu se ajunge la intrarea în insolvență a acesteia.
Referitor la cadrul normativ aplicabil Curtea de Apel a reținut că Legea nr. 32/3 aprilie 2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor (în forma în vigoare la data faptelor) reglementează, potrivit art. 1 din aceasta: organizarea și funcționarea societăților comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare și de reasigurare, a societăților mutuale, denumite în continuare asigurători, respectiv reasigurători, precum și a intermediarilor în asigurări, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, supravegherea asigurătorilor și reasigurătorilor care desfășoară activitatea în sau din România, supravegherea activității intermediarilor în asigurări și reasigurări, precum și a altor activități în legătură cu acestea.
S-a reținut că, potrivit legislației primare enunțate mai sus:
- Comisia de Supraveghere are printre atribuțiile sale principale exercitarea unui control permanent asupra activității asigurătorilor, reasigurătorilor și a brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, totodată, luarea măsurilor necesare pentru ca activitatea de asigurare să fie gestionată cu respectarea normelor prudențiale specifice [art. 5 lit. h1) și k) din Legea nr. 32/3 aprilie 2000).
· în realizarea acestor atribuții, analizează și evaluează informațiile cuprinse în rapoartele transmise acesteia de asigurători cu privire la marja de solvabilitate disponibilă, precum și solvabilitatea ajustată în vederea exercitării supravegherii suplimentare, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 32/3 aprilie 2000, dar și ale normelor emise în aplicarea acesteia, precum și în conformitate cu avizele și deciziile emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
- în exercitarea acelorași atribuții, Comisia de Supraveghere adoptă avize sau decizii [art. 4 alin. (5) din Legea nr. 32/3 aprilie 2000], sub semnătura președintelui, după deliberare în ședințe, ținute conform dispozițiilor alin. (22) - (24) ale art. 4 din Legea nr. 32/3 aprilie 2000, cu respectarea prevederilor alin. (28) al aceluiași articol [art. 4 alin. (26) din Legea nr. 32/3 aprilie 2000],
- deliberare a Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, valabilă în prezența a cel puțin 4 dintre membrii săi, incluzând președintele sau, în absența acestuia, unul dintre vicepreședinți [art. 4 alin. (22) din Legea nr. 32/3 aprilie 2000],
- urmare a deliberării, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor adoptând o hotărâre cu votul majorității membrilor prezenți, iar în caz de balotaj, votul președintelui sau, în absența acestuia, cel al vicepreședintelui care conduce dezbaterile este decisiv [art. 4 alin. (23) din Legea nr. 32/3 aprilie 2000],
- hotărâre care este obligatorie pentru toți membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, membrii care au votat împotrivă și cei absenți putându-și consemna opinia separată în procesul-verbal al ședinței respective [art. 4 alin. (24) din Legea nr. 32/3 aprilie 2000].
Din punct de vedere al legislației secundare, Curtea a reținut următoarele:
În exercitarea atribuțiilor prevăzute de legislația primară, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adoptă norme în aplicarea prevederilor Legii nr. 32/3 aprilie 2000, precum și norme prudențiale specifice, conform practicilor în asigurări (art. 8 din Legea nr. 32/3 aprilie 2000), norme care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I (art. 9 din Legea nr. 32/3 aprilie 2000).
Astfel de norme sunt și Normele privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime și al fondului de siguranță, puse în aplicare prin Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 06 mai 2008.
Potrivit art. 3 din Normele menționate în paragraful ce precede, " (...) (2) Marja de solvabilitate disponibila se reduce cu valoarea următoarelor elemente: (...) b) participațiile pe care asigurătorul le deține în următoarele entități: (i) asigurători; (...). (4) La cererea asigurătorului, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba, în baza unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de solvabilitate disponibile și a următoarelor componente, după caz: (...) c) orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în care aceste rezerve nu au o natură excepțională".
Prin adresa nr. x/12.09.2008, inculpata A., în calitate de președinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a aprobat includerea în marja de solvabilitate disponibilă a diferenței dintre valoarea de piață a participației deținute de SC G. SA la capitalul social al BB. și valoarea contabilă a acestei participații, și anume a sumei de 118.342.090,30 RON (poziția A10 din Formularul de raportare a marjei de solvabilitate minimă și disponibilă), deși, în același timp, valoarea contabilă a acestei participații, în sumă de aproximativ 19.000.000 RON, era scăzută din calculul marjei de solvabilitate disponibilă (poziția A5.2 din Formularul de raportare a marjei de solvabilitate minimă și disponibilă), în îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor sale de serviciu prevăzute de art. 5 lit. h1) și k) și art. 16 alin. (5) din Legea nr. 32/3 aprilie 2000, contrar prevederilor art. 3 alin. (2) lit. b) i) și art. 3 alin. (4) din Normele privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul care practică asigurări generale, al marjei de solvabilitate minime și al fondului de siguranță, puse în aplicare prin Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2008, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 06 mai 2008.
În același timp, procedând astfel, inculpata A., în calitate de președinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a nesocotit și dispozițiile art. 4 alin. (5) și alin. (26) din Legea nr. 32/3 aprilie 2000 care impuneau emi