ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 967/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta Universitatea din București a chemat în judecată pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - OIPOSDRU MENCȘ, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună - anularea Deciziilor Ol POSDRU MENCȘ nr. x/21.01.2016, nr. x/21.01.2016 și nr. x/21.01.2016, emise în soluționarea contestațiilor nr. OI/4247/SVFP din 29.04.2015, nr. OI/7932/SVFP din 24.08.2015, nr. OI/17/SVFP din 04.01.2016; obligarea pârâtului la validarea tuturor cheltuielilor aferente personalului implicat în implementarea proiectului "Istorie Digitală și Informatizarea Patrimoniului Cultural"- Contractul de finanțare nr. x din 19.05.2014, solicitate prin cererile rambursare CR1, CR2, versiunea 2 și CR3, versiunea

Prin sentința civilă nr. 599 din data de 2 februarie 2017, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, unde cauza a fost înregistrată sub același număr, la data de 15.03.2017. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 2215 din 9 iunie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Universitatea din București în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane-Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - OIPOSDRU MENCȘ, ca neîntemeiată. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 2215 din 9 iunie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Universitatea din București a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurenta-reclamantă a susținut, în esență, că sentința atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, întrucât prima instanță nu a solicitat emitentului actelor administrative contestate toate documentele care au stat la baza acestora, precum și că nu au fost analizate apărările formulate de reclamantă, apreciindu-se că toate susținerile cu privire la nelegalitatea deciziilor contestate sunt neîntemeiate, reiterându-se susținerile din cererea de chemare în judecată. În opinia recurentei, motivarea hotărârii nu corespunde nici prevederilor art. 6 din CEDO privind dreptul la un proces echitabil, modalitatea în care instanța de fond a motivate sentința atacată echivalând cu soluționarea procesului fără a intra în judecta fondului, lipsind-o practic pe reclamantă de dreptul la un proces echitabil. Recurenta-reclamantă a mai susținut că hotărârea instanței de fond a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, susținând că OIPOSDRU s-a limitat la a invoca atât în cuprinsul scrisorilor standard de informare, cât și prin Deciziile nr. OI/746/21.01.2016, nr. OI/750/21.01.2016 și nr. OI/748/21.01.2016 de soluționare a contestațiilor administrative, dispozițiile de la pct. 1.3 din secțuinea 3.1.4 din Ghidul solicitantului fără să motiveze de ce s-ar înlătura de la aplicare prevederile contractului. Or, datele necesare salarizării expertilor din proiect rezultă din prevederile contractelor individuale de muncă ale acestora corelate cu prevederile din bugetul proiectului, Anexa 2 la cererea de finanțare. Astfel, faptul că în documentele proiectului nu s-a specificat că suma bugetată pentru timp parțial nu este de natură să atragă neeligibilitatea parțială a acestor cheltuieli câtă vreme reclamanta s-a încadrat în bugetul prevăzut pentru fiecare caz în parte și nu s-au semnalat neconformități cu înscrisurile justificative, respectiv rapoarte de activitate și pontaje întocmite conform prevederilor contractuale. În același sens s-a susținut că autoritatea pârâtă nu poate reproșa reclamantei prin actele contestate că "în bugetul detaliat al normei de lucru nu este menționată norma de lucru" câtă vreme aspectul analizat este reglementat printr-un act normativ nou, respectiv Instrucțiunea nr. 99/16.09.2014, apărut în timpul perioadei de implementare, iar autoritatea pârâtă nu și-a întemeiat în drept actele contestate pe acest act normativ și nici pe eventuala încălcare a prevederilor Actului adițional nr. x, încheiat ca urmare a apariției acestei instrucțiuni. În fine, recurenta-reclamantă a criticat faptul că în prezența cauză s-a realizat analizarea oportunității cheltuielilor, neurmărindu-se de către organele competente respectarea principiului legalității. Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane-Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - OIPOSDRU MENCȘ a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, în opinia sa, prima instanță făcând o corectă interpretare și aplicare a prevederilor legale incidente situației de fapt reținute. Totodată, a apreciat intimata că sentința recurată este motivată, fiind respectate prevederile Avizului nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.

Răspunsul la întâmpinare Prin răspunsul la întâmpinare, recurenta-reclamantă a solicitat respingerea apărărilor invocate de pârâtă, reiterând în esență aspectele prezentate prin memoriul de recurs.

Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul filtru, în cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 31 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 11 noiembrie 2019, în ședință publică, cu citarea părților, când cauza a fost amânată la data de 20 mai 2020. Prin încheierea de ședință din data de 20 mai 2020, judecarea recursului a fost suspendată, în temeiul art. 242 C. proc. civ., până la îndeplinirea de către recurentă a obligație stabilită de instanță în sarcina sa, prin încheierea din data de 3 februarie 2021, cauza fiind repusă pe rol. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta Universitatea din București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - OIPOSDRU MENCȘ, anularea Deciziilor Ol POSDRU MENCȘ nr. x/21.01.2016, nr. x/21.01.2016 și nr. x/21.01.2016, emise în soluționarea contestațiilor nr. OI/4247/SVFP din 29.04.2015, nr. OI/7932/SVFP din 24.08.2015, nr. OI/17/SVFP din 04.01.2016; obligarea pârâtului la validarea tuturor cheltuielilor aferente personalului implicat în implementarea proiectului "Istorie Digitală și Informatizarea Patrimoniului Cultural"- Contractul de finanțare nr. x din 19.05.2014, solicitate prin cererile rambursare CRI, CR2, versiunea 2 și CR3, versiunea 3. Prin sentința recurată, acțiunea a fost respinsă, reclamanta formulând critici de nelegalitate din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. Înalta Curte nu poate reține criticile formulate de recurentă cu privire la neanalizarea de către prima instanță a apărărilor formulate de aceasta, care echivalează, în opinia sa, cu necercetarea cauzei pe fond, aspecte care se circumscriu dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Instanța de control judiciar amintește că nemotivarea hotărârii judecătorești este sancționată de legiuitor, pornind de la obligația statului de a respecta dreptul părții la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cu alte cuvinte, art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică, mai ales în sarcina instanței, obligația de a proceda, la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor probatorii ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Lecturând considerentele sentinței recurate, Înalta Curte constată că acestea îndeplinesc exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei și limitele în care a fost învestită, prima instanță a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se la dispozițiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecății. Astfel, judecătorul a explicat soluția pronunțată în dispozitiv, prin argumente de fapt și de drept care demonstrează că acesta a analizat probele dosarului, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri și a explicat raționamentul pe baza căruia a ajuns la concluzia respingerii cererii de chemare în judecată. În sensul dispozițiilor art. 425 alin. (1) din C. proc. civ., precum și a art. 6 § 1 din CEDO, motivele de fapt și de drept la care se referă textul reprezintă elementele silogismului judiciar, premisele de fapt și de drept care au condus instanța la adoptarea soluției din dispozitiv. Aceasta înseamnă, așa cum s-a reținut în practica consolidată a instanței supreme, având în vedere că motivarea unei hotărâri este o chestiune de sinteză, de conținut, nu de volum, că instanța nu este obligată să răspundă punctual tuturor susținerilor/apărărilor părților ori fiecărei nuanțe date de părți textelor pe care acestea și-au întemeiat cererile, care pot fi sistematizate în funcție de legătura lor logică, cerință pe care o îndeplinește sentința recurată, faptul că soluția pronunțată nu este în concordanță cu opinia recurentei neputând să atragă casarea hotărârii în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Înalta Curte reține însă incidența în cauză a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Instanța de control judiciar reține că între Ministerul Educației Naționale - Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - OIPOSDRU MEN, delegat de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - AMPOSDRU, conform Ordinului Ministrului Fondurilor Europene nr. 146/26.03.2014, și reclamanta Universitatea din București, în calitate de Beneficiar al finanțării, s-a încheiat Contractul de Finanțare nr. x din 19.05.2014, având ca obiect, acordarea finanțării nerambursabile de către AMPOSDRU prin OIPOSDRU MEN pentru implementarea Proiectului x, intitulat "Istorie Digitală și Informatizarea Patrimoniului Cultural". Potrivit art. 2 din contract a fost stabilită o perioadă de implementare a Proiectului de 18 luni, începând cu ziua lucrătoare următoare intrării în vigoare a contractului (data semnării contractului de către OIPOSDRU MEN), valoarea totală eligibilă a contractului fiind estimată la suma de 2.152.649,00 RON - art. 3 din contract. Pe parcursul derulării proiectului, au fost depuse mai multe cereri de rambursare, printre care și: - Cererea de rambursare CR1, pentru perioada de referință 14.05.2014-30.09.2014, în sumă totală de 38.814,86 RON, înregistrată la OIPOSDRU MENCȘ sub nr. x/14.10.2014. - Cererea de rambursare CR2, versiunea 2, pentru perioada de referință 01.10.2014-30.12.2014, în sumă totală de 100.557,60 RON, înregistrată la OIPOSDRU MENCȘ sub nr. x/08.05.2015, și - Cererea de rambursare CR3, versiunea 3, pentru perioada de referință 01.01.2015-31.03.2015, în sumă totală de 45.738,42 RON, înregistrată la OIPOSDRU MENCȘ sub nr. x/08.09.2015. Prin Scrisoarea standard de informare nr. x/20.04.2015, aferentă cererii de rambursare nr. x, versiunea 2 - înregistrată la OIPOSDRU MENCȘ sub nr. x/14.10.2014, pârâtul a informat că din suma totală de 38.814,86 RON, solicitată spre rambursare, a fost validată suma de 16.663,02 RON, întrucât s-a procedat la diminuarea cheltuielilor aferente personalului implicat în implementarea proiectului, respectiv a salariilor pe lunile mai - august 2014, având în vedere, pe de o parte, că rapoartele de activitate și fișele de pontaj, nu au fost avizate de reprezentantul legal, iar pe de altă parte, documentele justificative financiare nu au fost semnate și ștampilate de către un expert contabil. Prin Scrisoarea standard de informare nr. x/07.08.2015 aferentă cererii de rambursare nr. x, versiunea 2 - înregistrată la OIPOSDRU MENCȘ sub nr. x/08.05.2015, pârâtul a informat că suma totală de 100.557,60 RON, solicitată spre rambursare, a fost diminuată, fiind validată doar suma de 25.377,00 RON, motivându-se că: în cererea de finanțare - bugetul detaliat, nu este menționată norma de lucru a personalului implicat în implementarea proiectului în conformitate cu Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, care la pag 22, cap. 3.1.4 Plafoanele maximale de referință ale cheltuielilor cu personalul, prevede că: "în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 zile lucrătoare pe lună" . Prin Scrisoarea standard de informare nr. x/23.12.2015 aferentă cererii de rambursare nr. x, versiunea 3 - înregistrată la OIPOSDRU MENCȘ sub nr. x/08.09.2015, pârâtul a informat că din suma totală de 45.738,42 RON, solicitată spre rambursare, a fost validată suma de 23.657,40 RON. Se reține în cuprinsul scrisorii că suma solicitată spre rambursare a fost diminuată, deoarece orele raportate de personalul implicat în implementarea proiectului au fost validate în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului Condiții Generale 2013, potrivit căruia "în cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 zile lucrătoare pe lună". Împotriva tuturor deciziilor sus-enunțate, reclamanta Universitatea din București, a formulat, în termen legal, contestație prin care a solicitat reexaminarea Cererilor de rambursare CR1, versiunea 2, CR2, versiunea 2, CR3, versiunea 3, în ceea ce privește diminuarea cheltuielilor cu personalul implicat în implementarea proiectului. Contestațiile au fost înregistrate astfel: - Contestația nr. x/27.04.2015 împotriva Deciziei MENCȘ de diminuare și suspendare a cheltuielilor de rambursare solicitate prin CR1 - înregistrată de pârâtă sub nr. x din 29.04.2015; - Contestația nr. x/24.08.2015 împotriva Deciziei MENCȘ de diminuare a cheltuielilor de rambursare solicitate prin CR2, versiunea 2 - înregistrată de pârâtă sub nr. x din 24.08.2015, Și - Contestația nr. 48/04.01.2016 împotriva Deciziei MENCȘ de diminuarea cheltuielilor de rambursare solicitate prin CR3, versiunea 3 -înregistrată de pârâtă sub nr. x din 04.01.2016. Soluționând contestațiile formulate de Universitatea din București, pârâtul OIPOSDRU MENCȘ a comunicat la data de 21.01.2016, deciziile Comisiei de soluționare din data de 15.01.2016, respectiv: - Prin Decizia OIPOSDRU MENCȘ nr. x/21.01.2016 a fost soluționată contestația înregistrată sub nr. x din 29.04.2015 - CRI și admisă în parte, în sensul că a fost aprobată cererea de plată a salariilor pe lunile mai - august 2014, doar pentru o parte a personalului implicat în implementarea proiectului. Considerând că în bugetul detaliat al cererii de finanțare nu este menționată norma de lucru, pârâtul a făcut mențiunea că drepturile salariale vor fi calculate și validate în conformitate cu prevederile 3.1.4 subpct. 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013: "În cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 zile lucrătoare pe lună". - Prin Decizia OIPOSDRU MENCȘ nr. x/21.01.2016, a fost soluționată contestația înregistrată sub nr. x din 24.08.2015 - CR2, versiunea 2 și a fost menținută decizia ofițerilor de proiect cu privire la diminuarea cheltuielilor aferente personalului în implementarea proiectului, apreciindu-se că în bugetul detaliat al cererii de finanțare nu este menționată norma de lucru, astfel s-au recalculat cheltuielile salariale, conform prevederilor 3.1.4 subpct. 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013: "În cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 zile lucrătoare pe lună"; - Prin Decizia OIPOSDRU MENCȘ nr. x/21.01.2016, a fost soluționată contestația înregistrată sub nr. x din 04.01.2016 - CR3, versiunea 3, fiind, de asemenea, menținută decizia ofițerilor de proiect cu privire la diminuarea cheltuielilor aferente personalului în implementarea proiectului, cu motivația că în bugetul detaliat al cererii de finanțare nu este menționată norma de lucru, astfel s-au recalculat cheltuielile salariale, conform prevederilor 3.1.4 subpct. 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013: "În cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 ore și o medie de 21 zile lucrătoare pe lună". La data de 12.02.2016, reclamanta a solicitat o întâlnire de conciliere, mediată de AMPOSDRU - cererea nr. x înregistrată la AM POSDRU sub nr. x din 12.02.2016. Prin Nota referitoare la concluziile întâlnirii de conciliere din 21.01.2016, s-a comunicat faptul că au fost menținute deciziile Ol POSDRU MENCȘ prin care au fost soluționate contestațiile reclamantei înregistrate sub nr. x din 29.04.2015, nr. OI/7932/SVFP din 24.08.2015 și nr. OI/17/SVFP din 04.01.2016. Având în vedere situația de fapt reținută anterior, Înalta Curte constată că la momentul depunerii cererii de finanțare - 05.08.2013, macheta bugetului detaliat, anexă la cererea de finanțare, nu solicita o detaliere explicită a numărului de ore prevăzut pentru fiecare angajat, obligativitatea detalierii numărului de ore și tarifului/oră pentru fiecare sublinie bugetară din cadrul capitolului Resurse Umane, a intrat în vigoare odată cu publicarea Instrucțiunii nr. 99 din 16.09.2014. Prin scrisoarea de clarificări nr. x/02.10.2014 privind documentația aferentă solicitării de aprobare a Actului adițional nr. x, bugetul a fost detaliat în conformitate cu dispozițiile Instrucțiunii nr. 99 din 16.09.2014 și transmis pârâtului - bugetul fiind aprobat de Ol POSDRU MENCȘ în data de 06.02.2015. Potrivit Scrisorilor standard de informare a beneficiarului aferente celor trei cereri de rambursare, motivul care a stat la baza diminuării cheltuielilor solicitate spre rambursare constă în nerespectarea prevederilor Ghidului Solicitantului, Condiții Generale 2013, capitolul 3.1.4 Plafoanele maxime de referință ale cheltuielilor cu personalul, pct. 1.3, care stipulează că în cazul în care activitatea zilnică a experților este efectuată parțial, decontarea se determină în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună. Înalta Curte constată că necesită clarificare în calea de atac declarată chestiunea privind corecta interpretare și aplicare a prevederilor pct. 1.3 din Ghidul solicitantului 2013, în vederea analizării aspectelor de nelegalitate a actelor administrative contestate în cauză. Astfel, instanța de control judiciar observă că OIPOSDRU a recalculat rata orară a fiecărui expert angajat cu contract de muncă, împărțind salariul lunar prevăzut în contractul individual de muncă (adică cel stabilit pentru o fracțiune de normă de 5 ore/zi) la 21 zile și 8h/zi, respectiv la 168 de ore. Diferența între rata orară prevăzută în contractul individual de muncă și cea determinată de OIPOSDRU a fost refuzată la rambursare. Așadar, având în vedere că activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea s-a determinat în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună, ca și cum ar fi fost stabilită pentru o normă întreagă de 8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună, și nu pentru fracțiunea de normă prevăzută în contractele individuale de muncă. În aceste condiții, este greșită susținerea pârâtului în sensul că au fost încălcate condițiile de eligibilitate a cheltuielilor aferente experților, astfel cum aceste criterii sunt prevăzute la art. 4 din contractul de finanțare, astfel că sunt eligibile în întregime cheltuielile efectuate în legătură cu salariile experților implicați în proiect, solicitate prin cererile de rambursare nr. x, nr. 2 și nr. 3, iar măsura invalidării parțiale a cheltuielilor aferente personalului și refuzul de rambursare în întregime a sumelor solicitate de ANOFM prin aceste cereri de rambursare nr. x nu are suport legal și face abstracție de conținutul contractelor de muncă încheiate de cele două societăți cu experții implicați în cadrul Proiectului. Măsura de diminuare a cheltuielilor efectuate pentru implementarea proiectului este eronată, având în vedere prevederile contractului de finanțare și dispozițiile legale aplicabile, inclusiv Ghidul solicitantului - Condiții generale pentru implementarea Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 aprobat prin Ordinul nr. 1.069/2013 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Instrucțiunile nr. 99 din 16.09.2014, ulterior încheierii contractului de finanțare, nu sunt aplicabile. Potrivit contractului de finanțare, art. 4 - Eligibilitatea cheltuielilor din contract, "Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de: Hotărârea de Guvern nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programe operaționale, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice nr. 1117/2170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013"; Ghidul Solicitantului - Condiții Generale și Specifice; Prezentul contract de finanțare; Legislația națională și comunitară în vigoare; Instrucțiunile și deciziile AMPOSDRU; alte dispoziții legale aplicabile". Ghidul solicitantului - Condiții generale pentru implementarea Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 a fost aprobat prin Ordinul nr. 1.069/2013 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. În ceea ce privește cheltuielile eligibile, acesta stabilește, în cap. 3.1.3 Eligibilitatea cheltuielilor, Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor, că, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ mai multe condiții; printre acestea, e necesar să fie prevăzută în bugetul proiectului, să fie în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare și cu prevederile contractului de finanțare, să fie menționată în lista cheltuielilor eligibile prezentată în Condițiile Solicitantului-Condiții Specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte. O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență definește cheltuielile eligibile, la art. 2 alin. (3) lit. g), ca fiind cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât din instrumente structurale, cât și din cofinanțarea publică și/sau cofinanțarea privată, conform reglementărilor legale comunitare și naționale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor, iar prin Ordinul nr. 1.117/2010 au fost stabilite regulile de eligibilitate și lista cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013. Ghidul Solicitantului prevede la cap. 3.1.4 Plafoanele maximale de referință ale cheltuielilor cu personalul, Reguli generale de decontare a cheltuielilor cu personalul, pct. 1.3, faptul că, "În cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.". În baza acestor dispoziții, în cazul în care activitatea zilnică nu este efectuată cu normă întreagă, aceasta fiind de 8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună, și este efectuată parțial, decontarea trebuie să se determine în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință norma întreagă, și anume ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună. Așadar, în situația în care activitatea zilnică se efectuează parțial, decontarea se face proporțional cu timpul de lucru, raportat la norma întreagă. În acest sens sunt și dispozițiile art. 106 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, care prevăd, pentru contractul individual de muncă cu timp parțial, că "Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.". În cauză nu se ridică problema efectuării parțiale, în fapt, a activității zilnice, și nu potrivit normei întregi stabilite prin contract. Prin contractele individuale de muncă a fost stabilită repartizarea programului de lucru printr-o fracțiune de normă, un număr de ore/zi/săptămână. De asemenea, este stabilit un salariu lunar corespunzător, și nu rezultă din contracte că acesta este stabilit pentru un program normal de lucru și că urmează a fi acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat. Dispoziția din Ghidul Solicitantului are în vedere situația în care activitatea zilnică efectivă este prestată parțial, deși timpul de lucru a fost stabilit cu normă întreagă în contractual individual de muncă, pe cale de consecință nu este aplicabilă în situația în care s-au încheiat contracte de muncă cu timp parțial, în care s-au stabilit tarife orare corespunzătoare timpului de lucru parțial, iar activitatea a fost efectuată astfel cum a fost stabilită, integral. Pentru toate aceste motive, față de situația de fapt rezultată din probatoriul administrat în cauză, raportat la contractul de finanțare și dispozițiile legale incidente, astfel cum au fost menționate anterior, sunt întemeiate motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată, astfel că în mod corect, greșit a fost respinsă cererea de obligare a pârâtului la plata sumelor respinse la rambursare. În ceea ce privește apărările formulate de intimatul-pârât se constată că, prin întâmpinarea depusă la dosarul instanței de recurs, acesta a prezentat, în esență, apărările de fond formulate în fața primei instanțe, cărora Înalta Curte le-a răspuns, implicit, în procesul de examinare a recursului declarat de reclamant. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamantă, va casa, în tot, sentința recurată și, rejudecând, va admite acțiunea, va anula Deciziile OI POSDRU MENCȘ nr. x/21.01.2016, nr. x/21.01.2016 și nr. x/21.01.2016, emise în soluționarea contestațiilor nr. OI/4247/SVFP din 29.04.2015, nr. OI/7932/SVFP din 24.08.2015, nr. OI/17/SVFP din 04.01.2016 și va obliga pârâtul la validarea cheltuielilor aferente personalului implicat în implementarea proiectului "Istorie Digitală și Informatizarea Patrimoniului Cultural" - Contractul de finanțare nr. x din 19.05.2014, solicitate prin cererile rambursare CRI, CR2, versiunea 2 și CR3, versiunea 3.