ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 93/2021

Ședința publică din data de 14 ianuarie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II a de contencios administrativ si fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, anularea Deciziei cu nr. 362/30.12.2019 privind soluționarea contestației formulate de catre Municipiul Cluj-Napoca si inregistrata sub nr. x/09.01.2020, prin care s-a respins aceasta contestație si s-a mentinut nota de neconformitate x/12.11.2019 privind aplicarea reducerii procentuale de 25% asupra execuției de lucrari pentru proiectul: "Creșterea eficientei energetice a blocurilor de locuințe din Municipiul Cluj-Napoca grup 2".

2.1. Prin sentința nr. 2985 din 15 iulie 2020, Tribunalului București, secția a II a contencios administrativ si fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, reținând că sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, întrucât autoritatea publică nu are calitatea de reclamant, ci pe aceea de pârât, astfel că este competentă instanța de la sediul reclamantei, pentru că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiar poate fi atât o persoană de drept public, cât și o persoană de drept privat.

2.2. Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința nr. 2568 din 25 noiembrie 2020, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II a de contencios administrativ si fiscal, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Cluj a reținut, în esență, că reclamanta este unitate administrativ teritorială și nu se poate afirma că aceasta ar fi o persoană juridică de drept privat, pentru a fi aplicabilă teza I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (3) nu face distincție în ceea ce privește raportul juridic derulat de o unitate administrativ teritorială, ci se referă doar la calitatea reclamantului - persoană fizică, persoană juridică de drept privat, respectiv autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora.

Or, prin art. 10 alin. (3) se stabilește competența teritorială exclusivă în raport de calitatea reclamantului, iar, în cauză, reclamantul face parte din categoria autorităților publice, a instituțiilor publice sau a celor asimilate acestora.

Astfel, rezultă că normele cuprinse în art. 10 alin. (3) teza a-II-a din Legea nr. 554/2004, modificată, stabilesc competența teritorială exclusivă în favoarea instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în raport cu calitatea reclamantului, care nu este nici persoană fizică, nici persoană juridică de drept privat, ci, potrivit legii, persoană juridică de drept public.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judecății vizează anularea Deciziei cu nr. 362/30.12.2019 privind soluționarea contestației formulate de catre Municipiul Cluj-Napoca si inregistrata sub nr. x/09.01.2020, prin care s-a respins aceasta contestație si s-a mentinut nota de neconformitate x/12.11.2019 privind aplicarea reducerii procentuale de 25% asupra execuției de lucrari pentru proiectul: "Creșterea eficientei energetice a blocurilor de locuințe din Municipiul Cluj-Napoca grup 2".

Instanța de control judiciar constată că în cauză sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

În cauză, acțiunea dedusă judecății a fost formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca, persoană juridică de drept public, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018.

Textul de lege menționat instituie o competența teritorială exclusivă, stabilind, în situația în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept public, că instanța competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtlui.

Cum în speță sediul pârâtului este în București, competența materială revine, în primă instanță, Tribunalului București.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Cluj-Napoca în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 ianuarie 2021.