ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 913/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 913/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 17 februarie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, la data de 01 noiembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Sălaj - reprezentant al parteneriatului încheiat între U.A.T. Județul Sălaj, U.A.T. Comuna Buciumi și U.A.T. Comuna Mirșid a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, anularea deciziei de soluționare a contestației nr. 53 din 02.05.2017, înregistrată la MDRAPFE sub nr. x/2017, și a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 09.03.2017.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 30 din 16 februarie 2018, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, ca nefondată.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței menționate la pct. I.2, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Sălaj a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând, în principal, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
Într-o primă critică, susține că instanța a încălcat reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, fiind incident cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Astfel, pentru termenul când a fost judecată cauza - 16.02.2018, de altfel, singurul termen acordat în cauză, nu a fost legal îndeplinită procedura de citare cu reclamanta UAT Județul Sălaj, întrucât, citația emisă de instanță pentru reclamantă a fost comunicată de agentul procedural în localitatea Mirșid nr. 89, la sediul UAT Comuna Mirșid (care nu este parte în proces), astfel cum rezultă din dovada de înmânare, care poartă ștampila acestei entități.
Instanța a pronunțat hotărârea fără să observe eroarea de comunicare a citației la o altă adresă decât cea indicată de reclamanta UAT Județul Sălaj prin cererea de chemare în judecată, respectiv cea a sediului său din municipiul Zalău, Piața 1 decembrie 1918 nr. 12, județul Sălaj.
Conform art. 155 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., unitățile administrativ-teritoriale trebuie citate la sediul acestora, iar art. 154 alin. (7) prevede obligația instanței de a verifica efectuarea procedurilor de citare și comunicare dispuse pentru fiecare termen iar, când este cazul, de a lua măsuri pentru refacrea acestor proceduri precum și pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înștiințarea părților pentru înfățișarea la termen.
De asemenea, conform art. 159 C. proc. civ., "Citația și celelalte acte de procedură, sub sancțiunea nulității, vor fi înmânate părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată".
În situația dată, întrucât reclamanta UAT Județul Sălaj nu a fost citată pentru termenul la care a fost pronunțată hotărârea, intervine sancțiunea nulității actelor de procedură, prevăzută de art. 153 alin. (2) C. proc. civ., sancțiune care se răsfrânge și asupra sentinței pronunțate în speță, întrucât potrivit art. 153 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant".
Printr-un alt set de critici, circumscrise art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă susține că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, apreciind că neregula reținută nu se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 66/2011 și H.G. nr. 519/2004, făcând trimitere în acest sens la Ordinul nr. 543/2013, ale cărui prevederi le consideră aplicabile în speță.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (succesor în drepturile și obligațiile fostului Minister al Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 1/2018 și art. 1 din H.G. nr. 51/2018) a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Procedura de soluționare a recursului
Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursului de față, la data de 4 noiembrie 2020.
Aspecte procedurale
6.1. Prin note scrise, înregistrate la dosar la 15 februarie 2021, recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Județul Sălaj a depus precizările solicitate de instanță la termenul de judecată din 4 noiembrie 2020, în referire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat de aceasta prin cererea de recurs.
Recurenta-reclamantă a reiterat că, astfel cum reiese din actele procedurale, citația a fost comunicată la sediul persoanei juridice de drept public - Comuna Mirșid, deși aceasta conține ca adresă de corespondență sediul Consiliului Județean Sălaj.
Întrucât citația a fost înaintată la sediul Comunei Mirșid, persoana însărcinată cu primirea corespondenței - A., funcționar public în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei Mirșid, a aplicat semnătura și ștampila pe dovada de citare, neobservând eroarea de comunicare a acesteia.
A mai arătat recurenta-reclamantă că respectiva citație nu a ajuns la sediul Consiliului Județean Sălaj și că, între persoana care și-a consemnat datele de identificare pe dovada de înmânare a citației și Județul Sălaj, nu există raporturi juridice de muncă sau funcție publică, aceasta fiind salariată în aparatul de specialitate al Primarului Comunei Mirșid.
6.2. La termenul de judecată din data de 17 februarie 2021, Înalta Curte a luat act că noua denumire a intimatului-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, conform art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 212/2020, și a dispus rectificarea citativului cauzei în consecință.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este fondat, pentru considerentele expuse în continuare.
Argumente de fapt și de drept relevante
Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. este fondat.
Potrivit art. 153 alin. (1) C. proc. civ., instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol obligă instanța să amâne judecarea și să dispună citarea, ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor impuse de lege, sub sancțiunea nulității.
Art. 155 alin. (1) pct. 2 Cod procedură prevede că vor fi citate "[…] 2. unitățile administrative-teritoriale și celelalte persoane juridice de drept public, prin cei însărcinați să le reprezinte în justiție, la sediul acestora;", iar conform alin. (2), "În cazurile prevăzute la alin. (1) pct. 1 și 2, statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, unitățile administrativ-teritoriale, precum și celelalte persoane juridice de drept public își pot alege un sediu procesual la care vor fi comunicate toate actele de procedură."
De asemenea, art. 162 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "(1) Înmânarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură în cazurile prevăzute la art. 155 alin. (1) pct. 1 - 5 și pct. 12 sau atunci când actul urmează să fie înmânat unui avocat, notar public ori executor judecătoresc se poate face funcționarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenței, care va semna dovada. […]", iar potrivit art. 163 alin. (1) din aceleași Cod, "(1) Comunicarea citației se va face persoanei în drept să o primească, care va semna dovada de înmânare certificată de agentul însărcinat cu înmânarea."
Principala critică formulată în recurs de reclamanta UAT Județul Sălaj, în raport de hotărârea instanței de fond, privește nelegala sa citare pentru termenul când a fost judecată cauza, fapt ce reclamă incidența motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în sensul că hotărârea recurată a fost pronunțată cu încălcarea regulilor de procedură privitoare la citarea părților.
Recurenta-reclamantă a arătat că, deși instanța a dispus citarea sa la adresa corect indicată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, agentul însărcinat cu înmânarea citației a comunicat-o la sediul unei alte unități administrative, membră a asocierii, fiind primită de un funcționar din cadrul acesteia, care a semnat-o și a aplicat ștampila acestei entități pe dovada de citare fără să observe eroarea de comunicare a actului de procedură, și nici instanța, la rândul său.
Dispozițiile procedurale care reglementează citarea părților au un caracter imperativ, citarea legală a părților fiind necesară pentru a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil, conform art. 6 C. proc. civ. și art. 6 CEDO, prin garantarea dreptului la apărare și respectarea principiului contradictorialității, observându-se că alin. (2) al art. 153 C. proc. civ. oferă un remediu prin care se poate evita nulitatea, respectiv amânarea judecății și citarea părții.
În cauză, cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamanta UAT Județul Sălaj, în calitate de reprezentant al parteneriatului încheiat între UAT Județul Sălaj, UAT Comuna Buciumi și UAT Comuna Mirșid, iar locul citării și implicit al comunicării actelor de procedură ce urmau a fi efectuate pe parcursul procesului a fost indicat/ales în Zalău, Piața 1 decembrie 1918 nr. 12, județul Sălaj, la sediul liderului de parteneriat - UAT Județ Sălaj.
Astfel cum rezultă din actele dosarului de fond, pentru termenul din 16 februarie 2018, când s-a judecat cauza, reclamanta a fost citată la adresa din Zalău, Piața 1 decembrie 1918 nr. 12, județul Sălaj, respectiv cea indicată de aceasta în cuprinsul cererii de chemare în judecată .
Analizând citația emisă pe numele reclamantei pentru acest termen de judecată, aflată la dosarul de fond, Înalta Curte constată că acest act de procedură a fost restituit la dosar, împreună cu dovada de înmânare, completată de funcționarul A., care s-a legitimat cu cartea de identitate seria x nr. x, a semnat și a aplicat ștampila Comunei Mirșid, iar pe fila a doua a acestui înscris se află ștampila oficiului poștal Mirșid.
De asemenea, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă a arătat, atât prin intermediul notelor scrise, înregistrate la dosarul cauzei la 15 februarie 2021, cât și potrivit susținerilor orale ale reprezentantului său, formulate la termenul din 17 februarie 2021, că persoana, care a semnat pe dovada de primire a citației pentru termenul din 16 februarie 2018, avea și are și în prezent calitatea de funcționar în cadrul Primăriei Comunei Mirșid.
În consecință, comunicarea citației pentru termenul din 16 februarie 2018 (singurul termen acordat în cauză) s-a făcut la o altă adresă decât cea indicată prin cererea de chemare în judecată.
Este adevărat că eroarea de comunicare a citației aparține oficiului poștal, însă instanța era obligată să remedieze viciul de procedură, să amâne și să refacă procedura de citare cu reclamanta, care a lipsit la termen așa cum rezultă din practicaua sentinței recurate.
În acest context factual, instanța de control reține că sunt întemeiate criticile recurentei din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., constatând că prima instanță a încălcat regulile de procedură privitoare la citarea părților, întrucât reclamanta nu a fost legal citată pentru termenul când a fost judecată cauza - 16 februarie 2018, împrejurare ce a condus la pronunțarea unei hotărâri care a cauzat părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicție și asigurării tuturor garanțiilor procesuale pe care judecata în primă instanță le conferă părților.
Reținând că primul motiv de casare invocat de recurentă este fondat, Înalta Curte constată că nu mai pot fi analizate celelalte critici formulate în recurs, din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acestea urmând a fi avute în vedere de instanța de fond în rejudecare.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, constatând că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Sălaj - reprezentant al parteneriatului încheiat între U.A.T. Județul Sălaj, U.A.T. Comuna Buciumi și U.A.T. Comuna Mirșid, va casa sentința civilă nr. 30 din 16 februarie 2018 și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Sălaj - reprezentant al parteneriatului încheiat între U.A.T. Județul Sălaj, U.A.T. Comuna Buciumi și U.A.T. Comuna Mirșid împotriva sentinței civile nr. 30 din 16 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2021.