ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 912/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 912/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 17 februarie 2021
Asupra cererii de completare a dispozitivului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea instanței a cărei completare se solicită
Prin încheierea din 9 iulie 2020, a fost respinsă contestația la tergiversare formulată de recurentul-reclamant A. (în prezent, A.) în dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată.
Cererea de completare dispozitiv
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 5 august 2020, recurentul-reclamant A. (în prezent, A.) a formulat o cerere de completare a dispozitivului încheierii din 9 iulie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2018, întrucât instanța a omis să se pronunțe și asupra capetelor de cerere referitoare la:
- constatarea existenței sau nu la dosar în ziua depunerii contestației la tergiversare a hotărârii nr. 1381 din 5 martie 2020, pronunțată de completul 9 în dosarul nr. x/2018, redactată și motivată;
- constatarea depășirii sau nu a termenului legal de motivare și redactare a hotărârii nr. 1381 din 5 martie 2020, pronunțată de completul 9 în dosarul nr. x/2018.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de completare a încheierii pronunțate în soluționarea contestației la tergiversare
La termenul de judecată de astăzi, 17 februarie 2021, Înalta Curte a rămas în pronunțare cu privire la excepția, invocată din oficiu, a tardivității cererii de completare dispozitiv formulată de recurentul-reclamant A., asupra căreia se va pronunța cu prioritate, deoarece nerespectarea termenului de formulare a acestei cereri determină, ca efect al decăderii, pierderea dreptului nevalorificat în termenul legal. Prin constatarea decăderii, admiterea acestei excepții exclude cercetarea celorlalte aspecte invocate.
Analizând excepția tardivității cererii de completare dispozitiv, invocată din oficiu, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată.
Argumente de fapt și de drept relevante
Potrivit art. 444 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casare cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare".
Demersul judiciar inițiat de parte vizează o încheiere pronunțată asupra contestației la tergiversare, respinsă, ca neîntemeiată, de către completul de judecată și împotriva căreia contestatorul poate face plângere în termen de 3 zile de la comunicare, potrivit art. 524 alin. (5) din C. proc. civ.
În atare situație, termenul pentru exercitarea dreptului de a cere completarea dispozitivului încheierii din cauză este același cu cel în care se poate face plângere împotriva acelei încheieri - 3 zile, care curge de la comunicare.
În cauză, încheierea a cărei completare se solicită a fost comunicată recurentului-reclamant la data 24 iulie 2020, cererea de completare a dispozitivului acestei încheieri a fost înregistrată la dosarul cauzei, la data de 5 august 2020, iar termenul s-a împlinit la 28 iulie 2020.
Așa fiind, se constată că prezenta cerere de completare a fost formulată cu depășirea termenului legal, absolut și imperativ, de 3 zile, prevăzut de art. 444 alin. (1) coroborat cu art. 524 alin. (5) C. proc. civ., calculat de la data comunicării încheierii (24 iulie 2020).
În conformitate cu prevederile art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel."
Instituirea unor termene de decădere pentru efectuarea diferitelor acte de procedură face parte dintre limitările admise de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în exercitarea dreptului de acces la justiție, consacrat în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de completare ca tardiv formulată, aplicând sancțiunea juridică a decăderii, reglementată de art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., împrejurare ce face de prisos examinarea motivelor invocate în cerere, conform art. 248 alin. (1) din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea formulată de recurentul-reclamant A. privind completarea dispozitivului încheierii din 9 iulie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2021.