ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 786/2021

Ședința publică din data de 11 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, din data de 25.04.2018, reclamanta A. a chemat în judecată pârâții: Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Casa Județeană de Pensii Suceava și Primăria Comunei Pătrăuți - prin primar solicitând: obligarea de a face un control guvernamental - ministerial la C.T.P. Suceava, privind încălcarea Legii nr. 263/2010 la emiterea Deciziei 26957/03.04.2019 privind respingerea pensiei anticipate, anterior existând și decizia din 23.11.2016; obligarea calculării pensiei anticipate cu data de 03.10.2017, cu majorări întârziere aferente sumelor în cauză; obligarea de a face un control guvernamental-ministerial la Primăria Comunei Pătrăuți privind dreptul la muncă și justiție socială, destituirea reclamantei din funcția publică cu Dispoziția nr. 190/2010, contrar Legii nr. 189/1999, art. 78 alin. (3) și Dispoziția nr. 123/2010 - contrar Legii 188/1999 - art. 62 alin. (6), (7) și art. 58, ambele dispoziții sub incidența art. 174 alin. (2); calculul sumelor și plata salariilor pentru anii 2010 - 2018 și majorări întârziere conform Codul fiscal; daune morale în sumă de 130.000 de la Statul Român, conform art. 1257 C. proc. civ.

La termenul de judecată din 20.09.2018, reclamanta a formulat o precizare a cererii de chemare în judecată în sensul că a solicitat daune de la persoanele responsabile.

Primul termen de judecată a fost stabilit la data de 20.09.2018, când instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava în soluționarea cauzei, prin prisma dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 889 din 20 septembrie 2018, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect "anulare act" privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu intimații Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Casa Județeană de pensii Suceava și Primăria Comunei Pătrăuți, județul Suceava, prin primar, în favoarea Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 12 octombrie 2018, sub același număr de dosar, x/2018, primind termen de judecată la data de 12 noiembrie 2018.

Urmare a adresei emise de Curtea de Apel Suceava pentru clarificarea obiectului cererii, reclamanta a răspuns că insistă în cererea de efectuare a unui control guvernamental la Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la Casa Județeană de Pensii Suceava și Primăria Comunei Pătrăuți.

La termenul de judecată din data de 3 decembrie 2018, ca urmare a precizărilor formulate de reclamantă, prin încheierea de ședință de la același termen, s-a dispus disjungerea capătului de cerere vizând modificarea datei acordării dreptului de pensie.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. a formulat recurs.

II. Decizia instanței de recurs

2.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susținerilor recurentei, nu se poate evidenția niciun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia.

Înalta Curte constată că recurenta nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de A. împotriva sentinței nr. 134 din 3 decembrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2021.