ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 783/2021

Ședința publică din data de 11 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, B., C. solicitând anularea H.G. nr. 827/28.11.2019 privind rechemarea unui consul general, publicată în M.Of. nr. 970/02.12.2019; suspendarea H.G. nr. 827/28.11.2019 până la pronunțarea pe fondul cauzei; acordarea de daune materiale egale cu valoarea drepturilor salariale în valută și în RON pe care le-ar fi putut încasa până la finalizarea mandatului de Consul General al României la New York, conform contractului de muncă; acordarea de daune morale în valoare egală cu suma daunelor materiale respectiv în cuantum de 100.000 Euro, plătibile în RON, la cursul valutar din data executării obligației de plată; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâții Guvernul României și Prim-ministrul au invocat excepția nulității cererii pentru lipsa timbrajului, excepția nulității cererii pentru lipsa dovezii calității de reprezentant convențional al reclamantului, excepția nulității cererii în ceea ce privește capătul 2 de cerere reprezentând solicitarea de suspendare a executării H.G. nr. 827/2019, excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității procesuale pasive a Prim-ministrului.

1.2. Prin încheierea din 15 mai 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Externe, prim-ministrului României B. și ministrului Afacerilor Externe C. în ceea ce privește cererea de suspendare a executării H.G. nr. 827/28.11.2019; a respins cererea de suspendare a executării H.G. nr. 827/28.11.2019 formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Externe, Prim-Ministrul României - B. și Ministrul Afacerilor Externe - C., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins excepția nulității cererii având ca obiect suspendarea executării; a respins excepția lipsei de interes a cererii având ca obiect suspendarea executării; a respins excepția lipsei de obiect a cererii având ca obiect suspendarea executării; a respins cererea de suspendare a executării H.G. nr. 827/28.11.2019 formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri reclamantul A. formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

3.1. La data de 9 decembrie 2020, reclamantul A. a formulat cerere de renunțare la judecata acțiunii, întemeiată pe art. 406 C. proc. civ.,

4.1. Instanța de control judiciar reține că manifestarea de voință în sensul de a se renunța la judecată reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.

Potrivit prevederilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ.,

"Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă".

Conform alin. (5) și (6) ale aceluiași articol,

"Când renunțare la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.

Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă."

Potrivit art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantului care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de cererea de renunțare la judecarea cererii de suspendare a executării.

Anulează încheierea din 15 mai 2020 ale Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2021.