ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 918/2022

Ședința publică din data de 3 mai 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Decizia a cărei completare se solicită

Prin decizia nr. 274 din 8 februarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a admis recursurile declarate de pârâta S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 104/A din 14 iulie 2020 și a încheierii de ședință din 17 septembrie 2020, ambele pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

A casat, în tot, încheierea atacată.

A casat, în parte, decizia recurată și a trimis cauza la aceeași curte de apel pentru rejudecarea apelului declarat de pârâtă sub aspectul cererii de acordare a penalităților aferente sumelor reprezentând prestația periodică și a menținut celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Cererea de completare a dispozitivului

Prin cererea formulată la 18 martie 2022, recurenta pârâtă a solicitat instanței completarea dispozitivului deciziei anterior menționate, în sensul de a se pronunța și pe petitul privitor la desființarea actelor de executare efectuate în baza deciziei nr. 104/2020, cu consecința întoarcerii executării silite, în conformitate cu art. 723 și următoarele C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând cererea de completare a dispozitivului, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare".

Din interpretarea textului anterior redat, rezultă că cererea de completare a unei hotărâri judecătorești este admisibilă exclusiv atunci când instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.

În speță, se constată că, prin motivele de recurs, recurenta pârâtă S.C. A. S.A. a solicitat și desființarea actelor de executare efectuate în baza deciziei recurate, nr. 104/2020, cu consecința întoarcerii executării silite, în conformitate cu art. 723 și următoarele C. proc. civ.

Ca urmare, verificând dispozitivul deciziei a cărui completare se solicită, Înalta Curte constată că cererea este întemeiată, pentru că instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra cererii petentei, referitoare la desființarea actelor de executare efectuate în baza deciziei recurate.

Analizând cererea recurentei, privind desființarea actelor de executare efectuate în baza deciziei nr. 104/2020, cu consecința întoarcerii executării silite, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 500 C. proc. civ.:

"(1) Hotărârea casată nu are nicio putere.

(2) "Actele de executare sau de asigurare făcute în temeiul unei asemenea hotărâri sunt desființate de drept, dacă instanța de recurs nu dispune altfel. Instanța va constata aceasta, din oficiu, prin dispozitivul hotărârii de casare".

În cauză, din cronologia evenimentelor, se reține că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 31 octombrie 2018, reclamantul B. a solicit obligarea pârâtei A. S.A. la plata de daune morale, de daune materiale, de prestații periodice, precum și la plata penalităților de întârziere.

Prin sentința civilă nr. 541/F din 26 noiembrie 2018, Tribunalul Cluj a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul B. și a obligat pârâta la plata a sumei de 40.000 euro cu titlu de daune morale și a sumei de 465,66 RON cu titlu de daune materiale.

Prin aceeași hotărâre, pârâta A. S.A. a fost obligată la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, calculate asupra sumelor anterior menționate, începând cu data de 05.01.2017 și până la plata efectivă, integrală a acestora. S-au respins în rest pretențiile reclamantului.

În rejudecare, prin decizia nr. 104/A din 14 iulie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a admis, în parte, apelul reclamantului B. și apelul pârâtei S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 541/26.11.2018 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte, astfel:

A obligat pârâta să-i plătească reclamantului suma de 1.000 RON lunar cu titlu de despăgubire calculată începând cu data de 31.10.2017 și până la încetarea sau, după caz, modificarea actualei stări de sănătate a reclamantului.

A obligat pârâta la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, calculate asupra sumelor anterior menționate, începând cu data rămânerii definitive a prezentei.

A înlăturat dispoziția privind obligarea pârâtei A. S.A. la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, calculate asupra sumelor anterior menționate, începând cu data de 05.01.2017 și până la plata efectivă, integrală a acestora.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

În recurs, prin decizia nr. 274 din 8 februarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a admis recursurile declarate de pârâta S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 104/A din 14 iulie 2020 și a încheierii de ședință din 17 septembrie 2020, ambele pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

A casat, în tot, încheierea atacată.

A casat, în parte, decizia recurată și a trimis cauza la aceeași curte de apel pentru rejudecarea apelului declarat de pârâtă sub aspectul cererii de acordare a penalităților aferente sumelor reprezentând prestația periodică și a menținut celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Așadar, se reține că pricina a fost trimisă spre rejudecarea apelului declarat de pârâtă sub aspectul cererii de acordare a penalităților aferente sumelor reprezentând prestația periodică, fiind menținute celelalte dispoziții ale deciziei recurate, respectiv obligația pârâtei de a plăti reclamantului suma de 1.000 RON lunar cu titlu de despăgubire calculată începând cu data de 31.10.2017 și până la încetarea sau, după caz, modificarea actualei stări de sănătate a reclamantului, precum și celelalte dispoziții ale sentinței, plata în favoarea reclamantului a sumei de 40.000 euro cu titlu de daune morale și a sumei de 465,66 RON cu titlu de daune materiale.

La dosarul cauzei au fost depuse încheierea din 13 octombrie 2020 a BEJ, emisă în temeiul încheierii nr. 11502 din 18 septembrie 2020 a Judecătoriei Buftea de încuviințare a executării silită a sentinței nr. 541/2018 a Tribunalului Cluj și a deciziei nr. 104/2020 a Curții de Apel Cluj, prin care a fost consemnată suma totală de 246.215,13 RON, reprezentând 9893,87 RON onorariu executor, 40 RON taxă de timbru, 4.900 RON onorariu avocat, 1.000 RON cheltuieli de judecată, 465,66 RON daune materiale, 35.000 RON prestație periodică restantă calculată până în septembrie 2020 și 196.916 RON echivalentul sumei de 40.000 euro.

Din ansamblul înscrisurilor depuse la dosar și din succesiunea hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză, Înalta Curte reține că prin soluția pronunțată de instanța de recurs, pricina a fost trimisă spre rejudecarea apelului declarat de pârâtă doar sub aspectul cererii de acordare a penalităților aferente sumelor reprezentând prestația periodică, fiind menținute celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Totodată, sumele de bani ce au fost deja executate silit de reclamant sunt cele referitoare la dispozițiile sentinței și deciziei pronunțate în rejudecare, ce au fost menținute în calea de atac a recursului, care se referă la 40 RON taxă de timbru, 4.900 RON onorariu avocat, 1.000 RON cheltuieli de judecată, 465,66 RON daune materiale, 35.000 RON prestație periodică restantă calculată până în septembrie 2020 și 196.916 RON echivalentul sumei de 40.000 euro.

Ca urmare, se reține că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 500 alin (2) C. proc. civ., întrucât hotărârile judecătorești în temeiul cărora s-a făcut executarea silită nu au fost desființate, iar aspectele pentru care a fost trimisă cauza spre rejudecare nu au făcut obiectul executării silite, respectiv penalitățile aferente sumelor reprezentând prestația periodică.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 444 și art. 500 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, reținând că a omis să se pronunțe asupra cererii formulată de recurenta pârâtă S.C. A. S.A. prin motivele de recurs, va admite cererea și va completa dispozitivul deciziei pronunțate în recurs, în sensul că va respinge cererea de întoarcere a executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 274 din 8 februarie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de recurenta pârâtă S.C. A. S.A.

Completează dispozitivul deciziei nr. 274 din 8 februarie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în sensul că:

Respinge cererea de întoarcere a executării silite formulată de recurenta pârâtă S.C. A. S.A.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 mai 2022.