ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6946/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6946/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 17 decembrie 2020
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10 noiembrie 2020 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, la un complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Comitetul Național pentru Situații de Urgență:
- anularea în întregime a H.G. nr. 935/05.11.2020 privind modificarea anexelor 2, 3 din H.G. nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID 19,
- anularea Hotărârii nr. 52/05.11.2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind stabilirea unor măsuri suplimentare necesar a fi aplicate pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
În subsidiar, reclamanții au solicitat anularea parțială a dispozițiilor privind:
- purtarea măștii de protecție în spațiile publice deschise (anexa 2 art. 3);
- interzicerea organizării petrecerilor în spațiile private (anexa 3 art. 1
1
);
- interzicerea circulației persoanelor în intervalul orar 23-05 (art. 2 alin. (1)/1);
- închiderea restaurantelor în spații închise sau terase;
- suspendarea funcționării piețelor agroalimentare (art. 10/a Anexa 3)
sau, într-un al doilea subsidiar,
- anularea acestor măsuri pentru Municipiul Cluj-Napoca.
Prin sentința civilă nr. 174 din 17 noiembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal (complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020) a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Cluj și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Curții de Apel București (complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020), reținând, în esență, că acțiunea reclamanților vizează o cerere care atrage competența de soluționare în primă instanță a curții de apel, secția de contencios administrativ și fiscal, în complet specializat format din 3 judecători, în a cărei rază teritorială se află sediul autorității emitente, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (6) și (10) din Legea nr. 136/2020.
Învestită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020), prin sentința civilă nr. 1286 din 08 decembrie 2020, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și funcționale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal - complet de fond (judecător unic), reținând, în esență, că în cauză nu sunt aplicabile normele speciale de procedură ale art. 15 alin. (6) și (10) din Legea nr. 136/2020, iar instanța competentă trebuie determinată potrivit normelor generale în materie, respectiv conform art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În consecință, judecarea cauzei nu revine unui complet format din 3 judecători, ci unui complet de fond format dintr-un judecător unic.
Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului de competență.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 14 decembrie 2020, sub același număr de dosar.
Din examinarea lucrărilor din dosar, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal constată următoarele:
Sesizată în vederea pronunțării unui regulator de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 133 din C. proc. civ.
Conform prevederilor art. 133 C. proc. civ.:
"Există conflict de competență:
când două sau mai multe instanțe se declară deopotrivă competente să judece același proces;
când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente".
Potrivit art. 136 C. proc. civ., dispozițiile secțiunii privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul completelor specializate.
Prin urmare, pentru existența conflictului negativ de competență este necesară întrunirea următoarelor cerințe:
- să existe două sau mai multe instanțe sesizate cu aceeași pricină;
- declinările de competență între instanțele sesizate să fie reciproce sau
- ultima instanță învestită să își decline la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
În speța de față nu este îndeplinită această ultimă condiție.
Astfel, prin sentința civilă nr. 174 din 17 noiembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020, a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, tot la un complet specializat în materia judecării cauzelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 136/2020, instanță care a solicitat pronunțarea unui regulator de competență și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, dar la un complet de fond nespecializat cu judecător unic.
În condițiile în care nici un complet de fond nespecializat cu judecător unic, din cadrul Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, nu se declarase, anterior, necompetent de a soluționa prezenta cauză, pentru a se constata întrunite condițiile avute în vedere de dispozițiile art. 133 pct. 2 coroborate cu prevederile art. 136 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata inexistența conflictului negativ de competență și va dispune trimiterea cauzei la Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal - complet de fond (judecător unic), respectiv completul nespecializat în favoarea căruia s-a dispus ultima declinare de competență în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată inexistența conflictului negativ de competență.
Trimite cauza privind pe reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Comitetul Național pentru Situații de Urgență, la Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal - complet de fond (judecător unic).
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 decembrie 2020.