ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 689/2020

Ședința publică din data de 7 februarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ.., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins".

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 23 februarie 2015, sub nr. x/2015, reclamantul INSTITUTUL DE BIOLOGIE ȘI PATOLOGIE CELULARĂ "A." a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE - Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună anularea Deciziei nr. 5123/09.01.2015 a ședinței Comisiei de soluționare a contestației administrative, și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/04.11.2014; în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, a solicitat suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/04.11.2014, până la soluționarea acțiunii în fond.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3683 din 22 noiembrie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2015, a admis cererea formulată de reclamantul Institutul de Biologie și Patologie Celulară "A." București, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar Pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare, și a dispus anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/4.11.2014 și a Deciziei nr. 5123/9.01.2015 emise de către Ministerul Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar Pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen, pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII (fost, MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII), solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și, rejudecând cauza, respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată.

Preliminar, recurentul- pârât a relevat, ca și aspecte procedurale în cauză, împrejurarea că a operat transmiterea calității procesuale de la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, către Ministerul Cercetării și Inovării, solicitând, ca atare, a se constata calitatea de recurent a Ministerului Cercetării și Inovării.

În susținerea recursului său, întemeiat în drept pe prevederile pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ.., recurentul- pârât a relevat situația în fapt în cauză și a criticat sentința recurată ca fiind netemeinică și nelegală, în dezvoltarea motivelor de fapt și de drept ale recursului invocând, în esență, următoarele:

Instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 - art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, susține recurentul-pârât, în soluționarea cererii de anulare, instanța de fond a considerat că noțiunea de "circumstanțe imprevizibile" conținută de art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 are un caracter subiectiv în speța de față, respectiv, descoperirea de către executantul lucrărilor, după efectuarea lucrărilor de consolidare a structurii de rezistență a Corpului B al clădirii, subsol și parter a unor defecte majore de executare, în ceea ce privește modul de țesere și de realizare a cărămizilor existente la pereții decopertați, instanța de fond însușindu-și susținerile intimatului din notele justificative nr. x/09.12.2010 și nr. y/07.02.2011, precum și cele din Nota tehnică din 23.11.2010.

Referitor la toate susținerile intimatului, însușite de către instanța de fond, consideră că acestea nu justifică faptul că nu a fost realizată o expertiză completă, amănunțită, care să ofere o imagine clară a stadiului în care se află clădirea și lucrările care trebuiau realizate, mai ales că în Caietul de sarcini existau precizări clare referitoare la faptul că "toate aceste măsuri de consolidare vor fi completate și îmbunătățite prin lucrări de consolidare rezultate ca fiind necesare în urma concluziilor obținute prin noua expertiză solicitată în cadrul prezentului contract".

Totodată este prevăzută "necesitatea reconsiderării soluțiilor de consolidare. De aceea, intimata a solicitat Executantului o nouă expertiză ce va fi inclusă în serviciile furnizate în cadrul contractului de lucrări". Astfel, responsabilitatea realizării expertizei tehnice a clădirii în vederea stabilirii si întocmirii proiectului tehnic revenea executantului.

Susține recurentul-pârât că, împrejurarea că expertiza tehnică nu a fost realizată mai amănunțit, ci au fost realizate doar sondaje izolate, nu reprezintă în fapt o situație de imprevizibilitate conform O.U.G. nr. 34/2006, scopul expertizei tehnice solicitate și realizate de executant fiind tocmai cunoașterea stării tehnice a structurii de rezistență a celor 3 corpuri de clădire, în vederea luării unor măsuri de consolidare/reabilitare fundamentate, având în vedere vechimea și starea tehnică actuală a construcțiilor.

Astfel cum însuși legiuitorul dispune la art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la data atribuirii actelor adiționale, pentru ca lucrările suplimentare să fie atribuite contractorului inițial, se impunea evidențierea unor circumstanțe imprevizibile, care să fi fost de natură să impună necesitatea respectivelor lucrări.

Or, după cum se poate observa, analizând situația din speța de față, în cauză, consideră recurentul- pârât că intimatul nu a făcut dovada unor asemenea circumstanțe.

Apreciază recurentul că intimatul nu a justificat alegerea procedurii de negociere fără publicare a unui anunț de participare, veritabile circumstanțe imprevizibile pentru alocarea unor fonduri publice fără a organiza o procedură de atribuire adecvată și, în ciuda faptului că noțiunea de "circumstanțe imprevizibile" nu este definită de O.U.G. nr. 34/2006, totuși accepțiunea aceasta rezultă din interpretarea prevederilor art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 care stabilesc care sunt procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică și a art. 20.

Din interpretarea art. 18, art. 20, coroborate cu principiile din cuprinsul art. 2 ale O.U.G. nr. 34/2006, conchide că expresia de "circumstanțe imprevizibile" presupune imposibilitatea ca autoritatea contractantă să prevadă necesitatea lucrărilor suplimentare, fiindu-i peste măsură să prevadă aceste cauze care să determine noi necesități.

Aceste circumstanțe trebuiau să includă condiții tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigațiilor tehnice efectuate sau a avizelor care au stat la baza aprobării proiectului tehnic.

Însă, în cazul de față, descoperirea de către executantul lucrărilor, după efectuarea lucrărilor de consolidare a structurii de rezistență a Corpului B al clădirii, subsol și parter, a unor defecte majore de executare, s-a datorat lipsei unei expertize complete, amănunțite, care să ofere o imagine clară a stadiului în care se află clădirea și lucrările care trebuiau realizate, ceea ce era obligatoriu de efectuat, și nu unor circumstanțe imprevizibile, așa cum greșit a reținut instanța de fond.

Intimatul- reclamant Institutul de Biologie și Patologie Celulară "A." a formulat întâmpinare, prin care, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, în esență, arătând că instanța de fond a constatat și a reținut în mod corect că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, și anume, că se află în situația executării unor lucrări suplimentare ce nu puteau fi prevăzute la momentul încheierii contractului de achiziție publică.

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluția din 16 noiembrie 2018 a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 7 februarie 2020, cu citarea părților, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, precum și din perspectiva obiectului și a normelor legale incidente, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Intimatul-reclamant Institutul de Biologie și Patologie Celulară "A." a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, cu o acțiune îndreptată împotriva pârâtului Ministerul Educației Naționale solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună anularea Deciziei nr. 5123 din 09 ianuarie 2015, emisă de către Ministerul Educației Naționale - Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/04.11.2014, emisă de Direcția Generală Organism Intermediar pentru POS CCE Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare, în ceea ce privește Proiectul cod SMIS 2667, cu titlul "Extinderea și modernizarea infrastructurii de cercetare în vederea creșterii competitivității în domeniul bolilor cardiovasculare, diabet și obezitate/CARDIOPRO".

Prima instanță, a admis cererea formulată de reclamant și a anulat Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 4 noiembrie 2014 și Decizia nr. 5123 din 9 ianuarie 2015.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Cercetării și Inovării (actual, Ministerul Educației și Cercetării), invocând în drept motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

Astfel, între Ministerul Economiei, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional "Creșterea competitivității economice" (POS CCE), Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, în calitate de Organism Intermediar, și intimatul-reclamant Institutul de Biologie și Patologie Celulară "A.", în calitate de Beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. x din 01 martie 2009, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului intitulat "Extinderea și modernizarea infrastructurii de cercetare în vederea creșterii competitivității în domeniul bolilor cardiovasculare, diabet și obezitate/CARDIOPRO", cod SMIS 2667.

Pentru realizarea acestui proiect a fost încheiat, cu Consorțiul, reprezentat de S.C. B. S.A., contractul de achiziție publică lucrări de construcții și servicii de proiectare nr. 23- 143 din 21 aprilie 2010.

Potrivit Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 04 noiembrie 2014, s-a constatat că Autoritatea contractantă, intimatul- reclamant, s.n., a încălcat prevederile legale privind necesitatea caracterului imprevizibil al lucrărilor în situația încheierii actelor adiționale nr. x/17.12.2010 și nr. y/04.03.2010, prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, procedură prevăzută de dispozițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

În temeiul prevederilor art. 6 și art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011 a fost aplicată o reducere procentuală de 25% din valoarea lucrărilor suplimentare în valoare de 71.408,8 RON, aferentă Actului Adițional nr. 4/17.12.2010, în sumă de 17.852,2 RON, și 25% din valoarea lucrărilor suplimentare în valoare de 235.689,04 RON, aferente Actului Adițional nr. 5/04.03.2011, în sumă de 58.922,26 RON".

Fără a relua situația de fapt expusă prin actele contestate și sentința primei instanțe, situație de fapt ce nu a fost contestată de recurent, se constată că instanța de fond, în raport de probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente, a reținut corect că împrejurările invocate prin nota justificativă existau înainte de încheierea contractului, având un caracter excepțional, de natură să justifice incidența dispozițiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

Potrivit dispozițiilor art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011:

"(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.

(2) Excluderea integrală sau parțială de la plată, în situația prevăzută la alin. (1), se aplică în mod corespunzător și în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanțare a politicii agricole comune și a politicii comune pentru pescuit.

(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situația în care constată cel puțin una din abaterile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, în raport cu:

a) reglementările naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice;

b) reglementările comunitare aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare;

c) procedurile sau instrucțiunile specifice de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, alții decât autoritățile contractante.

(3

1

) Ratele reducerilor procentuale aplicate conform prevederilor alin. (3) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3

2

) Tipurile de abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție prevăzute în anexă sunt cele care au fost constatate cel mai frecvent ca urmare a activității de verificare/control/audit. Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexă autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică reduceri procentuale în concordanță cu principiul proporționalității sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexă.

(3

3

) Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție de natură formală, care nu au niciun potențial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale. Situațiile care pot fi constatate ca fiind fără impact financiar sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(3

4

) În cazul în care, pentru același contract de achiziție verificat, se constată existența mai multor abateri privind regimul achizițiilor pentru care trebuie aplicate reducerile procentuale prevăzute în anexă, se va aplica valoarea cea mai mare a reducerii procentuale propuse.

(4) În aplicarea prevederilor alin. (1) și având în vedere principiul proporționalității, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finală, reprezentând cheltuieli efectuate și declarate de beneficiari, în situația în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, pentru care beneficiarii și-au angajat răspunderea realizării, în perioada de implementare a contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanțare nerambursabilă ori a altor tipuri de contracte multianuale, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel. (5) Reducerile prevăzute la alin. (4) se efectuează în funcție de gradul de realizare a indicatorilor/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

De asemenea, în art. 9 din același act normativ, se arată:

"Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare, identificate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plății, nu se aplică:

a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21;

b) procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 și 59, cu excepția cazurilor menționate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală."

Așadar, în cauză, existând un control anterior (finalizat prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 04 noiembrie 2014), în procedura verificării cererilor de rambursare au fost aplicate, în temeiul art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011, reduceri procentuale.

Problema care se cere a fi dezlegată în cauză este dacă pentru contractarea lucrărilor suplimentare erau incidente dispozițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, ce permiteau negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare sau se impunea organizarea unei noi proceduri de achiziție publică, din perspectiva ivirii unor împrejurări imprevizibile.

Potrivit dispozițiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai în următoarele cazuri: (...) i) atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:

- atribuirea să fie făcută contractantului inițial;

- lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale să nu depășească 20% din valoarea contractului inițial;".

Modificarea substanțială a dispozițiilor unui contract de achiziție publică în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată ca fiind o nouă atribuire și necesită derularea unei noi proceduri de achiziție publică în conformitate cu legislația în domeniul achizițiilor publice.

În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, astfel cum a specificat Comisia Europeană (prin DG Markt) în Adresa nr. x - 21/05/2012, s-a statuat că modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanțială atunci când, prin această modificare, contractul devine substanțial diferit față de cel încheiat inițial. O modificare este considerată substanțială atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții: a) Modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de achiziție, ar fi permis participarea și/sau selectarea altor operatori economici decât cei selectați inițial sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant. b) Modificarea schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea contractantului. c) Modificarea extinde în mod considerabil aria de acoperire a contractului, astfel încât acesta să includă bunuri, servicii sau lucrări care nu erau incluse inițial.

De asemenea, cu privire la condiția particulară referitoare la circumstanțele imprevizibile, s-a arătat că această cerință trebuie interpretată într-o manieră obiectivă, ca făcând referire la ceea ce o autoritate contractantă ar fi trebuit să prevadă (de exemplu: dezastre naturale, noi cerințe rezultate ca urmare a adoptării unor noi reglementări comunitare sau naționale ori condiții tehnice care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigațiilor tehnice care au stat la baza proiectului și care au fost întreprinse în conformitate cu "regulile artei"). Modificările determinate de pregătirea neadecvată a procedurii de atribuire a proiectului nu pot fi considerate circumstanțe imprevizibile.

Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor împrejurări imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractelor în cauză.

În sensul legislației din domeniul achizițiilor publice, circumstanțe imprevizibile pot fi împrejurări/evenimente absolut externe, invincibile, evenimente ce exclud orice culpă a Autorității contractante.

În cauza de față, cele arătate de intimatul-reclamant atât prin Nota justificativă întocmită, cât și prin concluziile raportului de expertiză efectuat în primă instanță, constituie împrejurări neprevăzute, și în mod rezonabil nu puteau fi identificate decât cu ocazia execuției efective a lucrărilor.

Astfel, acele defecțiuni au fost descoperite la momentul decopertării pereților de la subsol și parter (așa cum corect a reținut și instanța de fond, descoperirea de către executantul lucrărilor, după efectuarea lucrărilor de consolidare a structurii de rezistență a Corpului B al clădirii, subsol și parter, a unor defecte majore de executare, în ceea ce privește modul de țesere și de realizare a cărămizilor existente la pereții decopertați), ori ai culoarelor principale de la etajul 1 și 2 Corpul B, și nu puteau fi cunoscute la momentul încheierii contractului inițial, iar expertizele au vizat doar elemente structurale, astfel încât lucrările de demolare și reconstruire conformă a pereților de compartimentare sunt imprevizibile.

Ca atare, acestea au caracter "excepțional, invincibil", în sensul dispozițiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, și fac parte din categoria lucrărilor imprevizibile, care nu ar fi putut fi prevăzute în ciuda investigațiilor tehnice care au stat la baza proiectului, dar care, datorită unor circumstanțe imprevizibile, au devenit necesare.

De asemenea, față de natura și volumul lucrărilor suplimentare nu se poate susține că s-a produs o modificare substanțială a contractului inițial de achiziție publică care să necesite derularea unei noi proceduri de achiziție publică în conformitate cu legislația în domeniul achizițiilor publice.

Așa fiind, Înalta Curte constată că soluția adoptată a fost corect și amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. nu este incident în cauză, criticile recurentului- pârât fiind nefondate.

Pentru considerentele expuse, reținându-se că în mod corect s-a apreciat, de către instanța de fond, cu privire la îndeplinirea în cauză a cerinței prevăzute de art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 referitoare la achiziționarea unor lucrări suplimentare/adiționale, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII (fost, MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII) împotriva sentinței civile nr. 3683 din 22 noiembrie 2016, a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2020.