ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.11.2020

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5945/2020

HOTĂRÂRE
12.11.2020
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5945/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 12 noiembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu intimații Ministerul Educației și Cercetării și Ministrul Educației și Cercetării, cerere de executare silită relativ la aducerea la îndeplinire a dispozițiilor instanței de judecată din Hotărârea civilă nr. 43/26.03.2019 a Curții de Apel Iași din Dosarul nr. x/2019, având în vedere că încă nu a primit niciun răspuns la petiția formulată la data de 13.12.2018.

Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 134 din 30 octombrie 2019, a respins cererea formulată de reclamant, reținând că, deși punerea în executare a titlului executoriu a intervenit ulterior expirării termenelor de executare și chiar ulterior demarării procedurii de executare, obligația a fost îndeplinită anterior judecății prezentei cereri, context în care, caracterul de mijloc de constrângere al dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, nu mai subzistă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În privința termenului de declarare a recursului, recurentul a precizat că a intrat în posesia hotărârii atacate la data de 17.12.2019 ca urmare a cererii de comunicare a acesteia la data de 13.12.2019, considerând astfel că această data reprezintă data comunicării respectivei hotărâri.

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din Codul de procedură, Înalta Curte va examina cu prioritate excepția tardivității recursului.

Conform art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, "Hotărârile pronunțate în condițiile art. 24 alin. (3) și (4) sunt supuse numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare".

Potrivit art. 182 alin. (1) din C. proc. civ., "Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură".

În cauză, se constată că sentința atacată a fost comunicată recurentului-reclamant la data de 6 decembrie 2019, iar recursul a fost declarat la data de 20 decembrie 2019, așadar, cu depășirea termenului legal, absolut și imperativ prevăzut de art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 182 alin. (2) din C. proc. civ., care s-a împlinit la data de 12 decembrie 2019, conform prevederilor art. 181, 182 raportat la art. 184 din C. proc. civ.

Prin urmare, recurentul a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal și nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, susținerile părții cum că nu a intrat în posesia sentinței decât ulterior solictării de comunicare a acesteia nu pot fi primite, din dovada de comunicare a hotărârii rezultând că aceasta a fost transmisă la adresa indicată în cerere.

Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

Așadar, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv formulat, aplicând sancțiunea juridică a decăderii, reglementată de art. 185 alin. (1) din același cod.

Respinge recursul, formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 134 din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 noiembrie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-09-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4284/2020
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. x/2017 reclamantul A. a chemat în judecată pe
ÎCCJ 2023-04-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1902/2023
finalizată prin emiterea titlului executoriu, respectiv actul ar fi fost prezentat de debitor Înaltei Curți la soluționarea cauzei în recurs, în anul 2020, ceea ce nu s-a întâmplat. 4. Apărările formulate în cauză Intimații-pârâți nu au dep
ÎCCJ 2021-05-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2980/2021
atac exercitate nu rezultă o justificare a neexecutării hotărârii judecătorești. La rândul său, recurentul-pârât a formulat întâmpinare față de recursul reclamantului, solicitând respingerea acestuia ca netemeinic și nelegal. La data de 21
ÎCCJ 2023-10-05
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4389/2023
Ședința publică din data de 05 octombrie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înre
ÎCCJ 2020-05-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1898/2020
Ședința publică din data de 19 mai 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea introdusă pe rolul Curții de Apel Cluj, r
Sursă